De ce atatia avortionisti au devenit Pro-Vita? - Avortionisti convertiti - Why so many abortion workers have turned Pro-Life? Imprimare
Avort - Ce spune Stiinta, Medicina
Scris de Administrator   
Joi, 18 Martie 2010
Vizualizări: 11978

Avortionisti convertiti

De ce atatia avortionisti au devenit Pro-Vita

Activistii dreptului la avort au stiut mereu sa stea la o oarecare distanta de practica in sine a avortului, nici macar numind-o, ci folosind eufemisme precum “drepturi reproductive”, “alegere. Insa cadrele medicale nu au aceasta sansa, ci se confrunta direct cu realitatea sangeroasa si cruda a avortului chirurgical.

In special, la avorturile realizate mai tarziu incarcatura emotionala este destul de puternica si adesea gaseste personalul medical nepregatit.

Majoritatea dintre ei au ajuns la un oarecare modus vivendi, la o reconciliere intre crezul lor in dreptul avortului si repulsia fata de fetusi muribunzi sau morti, dar un numar semnificativ nu a putut trece peste acest conflict, trecand in cealalta tabara: alaturi de cei pro-vita.

 

Imediat dupa leglizarea avortului in 1973, in SUA, s-a practicat metoda salina, careia in curand s-a preferat cea de “dilitare si evacuare” (D&E), pe motiv ca aceasta din urma ar fi mai sigura.

Insa, D&E provoaca mai mult stres emotional pentru avortionisti, deoarece fatul este dezmembrat si extras in bucati din uter.

Intr-u studiu, avortionistii Waren Hern si Billie Corrigan au gasit ca și daca toti membrii lor din echipa au fost de acord in principiu cu avortul in trimestrul doi, unii au comentat, dar au fost si reactii de „soc, groaza, uimire, dezgust, frica si tristete”. Un alt studiu din 1979 publicat in American Journal of Obstetrics and Gynecology a confirmat studiul anterior, descoperind “reactii emotionale puternice in timpul sau dupa procedura si visuri nelinistitoare ocazionale”.

In urma unui studiu publicat in octombrie 1989, in Social Science and Medicine, s-a observat ca furnizorii de avort au fost indurerati, vazand fetusii, indiferent de faptul cat de devotati au fost fata de dreptul la avort. Se pare ca nu exista o doza suficienta de convingere ideologica, care sa poata apara pe furnizori impotriva reactiilor emotionale fata de avort.

Studiile sunt putine asupra acestei realitati, dar marturiile sunt cu atat mai semnificative.

Avortionista Lisa Harris a rupt tacerea in 2008 in paginile jurnalului Reproductive Health Matters. Cand ea insasi a fost insarcinata in 18 saptamani, dr. Harris a efectuat un avort D&E a unui fat la aceeasi varsta de 18 saptamani. Lisa Harris si-a simtit propriul copil dand cu piciorul in momentul cand a smuls un picior fetal cu forcepsul: “Instantaneu lacrimi mi-au curs din ochi – fara sa vreau sa accept ceea ce se intampla – chiar daca eram constienta. Am simtit ca si cum raspunsul meu vine in intregime din trup, trecand complet pe langa procesul uzual cognitiv. Parea ca un mesaj se duce din mana mea si din uterul meu la glandele lacrimilor mele. A fost un sentiment coplesitor – un raspuns visceral brutal – o traire profunda si nepregatita de formarea mea sau de politica mea feminista pentru dreptul la avort. A fost unul dintre cele mai crude momente din viata mea."

Unul dintre medicii ginecologi convertiti rapid a fost Paul Jarrett, care a parasit aceasta indeletnicire dupa doar 23 de avorturi. Cotitura a survenit in 1974 cand a efectuat un avort al unui fat de 14 saptamani: „Cand am smuls a coasta, m-am uitat si am vazut o inimioara marunta care batea”, „si cand am gasit capul bebelusului am privit drept in chipul altei fiinte umane – pe care tocmai o ucisesem.

In 1990, Judith Fetrow, ajutor la o clinicaPlanned Parenthood(Planificare familiala), si-a dat seama ca evacuarea resturilor fetale umane ca fiind deseu medical e ceva de nesuportat pentru ea. A marturisit: „Nimeni de la „Planned Parenthood” nu a vrut acest job ...trebuia sa privesc acele manute si picioruse marunte. Uneori imi venea sa plang.” Acum Fetrow este implicata in miscarea pro-vita, activand in American Life League.

Kathy Sparks era si ea responsabila de evacuarea „deseurilor” umane la o clinica de avorturi din Illinois. Ea povesteste printre altele: „Oasele bebelusului au fost mult prea dezvoltate pentru a le smulge cu chiureta, asa ca medicul trebuia sa extraga bebelusul cu forcepsul. A scos la iveala trei din patru piese majore ...am dus bebelusul la camera de spalat, l-am pus jos si am inceput sa plang fara a ma putea controla... am plans si am plans. Acea micuta fata era formata perfect” (marturie publicata pe website-ul Pro-Life Action League in 2004).
Sparks, actualul director al unui centru pentru sarcina in criza, unde coordoneaza peste 20 de voluntari, a lucrat de asemenea in industria avortului ca asistenta, unde a fost acuzata pentru lipsa de profesionalism.

Luhra Tivis a fost secretara la clinica de avorturi a lui George Tiller, cel care a fost ucis in 2009 de catre un activist radical pro-vita. In clinica sa, care dispunea de un crematoriu propriu, se efectuau avorturi la sarcini inaintate. La un moment dat, ea trebuia sa asiste la arderea fetusilor avortati, unde putea „sa miroasa acei bebelusi arzand”. Tivis a parasit locul ei de munca si a devenit voluntar la Operation Rescue, o organizatie pro-vita.

Alti fosti implicati in industria avortului au intrat in miscarea pro-vita datorita tehnologiei ultrasunetului. Abby Johnson este cel mai recent exemplu: ea a fost director pentru regiunea Dallas a organizatiei „Planned Parenthood”. Urmarind la ecograf cum un fat a fost dezmembrat si smuls din uterul mamei sale, inima ei a fost convertita. Joan Appleton, o asistenta sef la o clinica din Falls Church, Virginia, care a efectuat mii de avorturi, povesteste, de asemenea, cum acele imagini pe monitor au dus-o la trezire: „Urmaream monitorul. Am vazut bebelusul cum a fost smucit. Am vazut bebelusul cum si-a deschis gura... dupa aceasta procedura m-am clatinat in sens literal.

Bernhard Nathanson, fost detinator al unei clinici de avorturi si responsabil pentru peste 60.000 de avorturi si co-responsabil pentru legalizarea avortului in SUA in 1973, a fost convertit observand la ecograf „strigatul mut” al copilului care presimte apropierea chiuretei ucigatoare. Filmul realizat de el, „Strigatul mut”, a devenit celebru in miscarea pro-vita din lumea intreaga.

Studiul acesta a fost facut de Hern si Corrigan intr-o tara precum America, unde incepand din 1973 avortul a fost legal fara nicio limita de varsta, fara nicio restrictie. Cu putin timp inainte de termenul de nastere, copilul poate fi ucis in pantecele mamei sale si „evacuat”.
Aceasta meserie a devenit o rutina – cum niciodata in istoria omenirii nu s-a mai intamplat – majoritatea oamenilor implicati direct in aceasta activitate au ajuns la impietrirea iremediabila a inimii, dar pe unii Dumnezeu ii trezeste in mod brutal. Insasi tehnologia moderna ii apropie mai mult de acea fiinta pe care ei o distrug. Acestia dau marturie despre oroarea avortului ca martor ocular zi de zi.

Fie ca dupa exemplul acestor marturii, multe cadre medicale sa gaseasca curajul sa iasa din aceasta practica murdara, spre binele tuturor.

Prelucrare dupa articolul „Why so many abortion workers have turned pro-life” de JON A. SHIELDS & DAVID DALEIDEN, Lifenews.com


Sursa: Asociatia Darul Vietii

Dr. Dan Pascut - Rupe Tacerea - Directorul Spitalului de Obstretica si Ginecologie Timisoara


Cum a renuntat dr. Dan Pascut la a mai face avorturi ("intreruperi de sarcina"), de ce nu mai face avorturi, ce l-a determinat sa devina Pro-Vita, sa apere Viata.
Una din activitatile proiectului „Rupe Tacerea” este diseminarea unor marturii personale despre impactul nefast al avortului in viata celor afectati. Toate marturiile sunt veridice. Multumim persoanelor care au fost de acord sa fie filmate pentru curajul de care au dat dovada, expunandu-se public in incercarea de a rupe tacerea din jurul unui subiect atat de delicat si dificil de abordat oriunde in lume, dar mai cu seama in Romania. -  Un proiect derulat de Asociatia Pro-vita pentru Nascuti si Nenascuti filiala Bucuresti.

A se vedea si filmul: LASATI COPILASII - Ce spun doctorii ginecologi, obstreticieni romani, ce spune Biserica Ortodoxa, Catolica, ce spun oamenii despre avort.

Dr. Ionel Cioata - specialist in obstetrica-ginecologie - Despre avort si alegerea sa de a fi pro-viata.


Medicul primar specialist in obstetrica si ginecologie Ionel Trifon Cioata din Timisoara vorbeste despre avort, despre modul in care a inteles dimensiunea spirituala a avortului si despre decizia sa personala de a nu mai face avorturi.


Bani insangerati - marturia lui Carol Everett despre industria avortului


Bani insangerati – marturisirea lui Carol Everett despre industria avortului
Titrarea in limba romana se activeaza selectand Romana la CC

Bani insangerati - un documentar socant si zguduitor, marturia lui Carol Everett despre industria avortului

Intre 1973 si 1983 Carol Everett, dupa ce a nascut doi copii, a facut trei avorturi. Intre 1977 si 1983 ea a fost patroana a 4 clinici de avorturi, unde s-au facut 35.000 de avorturi, o femeie murind in urma greselilor medicului care ii facea avortul.

Din 1983 si pana in prezent Carol Everett a scris cateva carti, a depus marturii in legislativele diferitelor state americane, a participat la documentare, a sustinut mii de speach-uri, a fondat organizatia The Heidi Group -- totul pentru a arata adevarul despre avort.

Cuvintele ei sunt ale omului din sistem, care dezvaluie ceea ce industria avortului incearca mereu sa ascunda si sa nege: avortul este o crima care aduce banii si distruge copii si femei.

Fragmentul de mai sus este din filmul documentar Blood Money.

Bloodmoney Trailer - Bani insangerati trailer


Purchase this film at www.BloodMoneyFilm.com

While there are graphic pictures in this trailer, we have not included them in the film.

Desi exista imagini grafice in acest trailer, nu le-am inclus in film.

TRANSCRIEREA din fragmentul video "Bani insangerati - marturia lui Carol Everett despre industria avortului":

Pusesem la punct un intreg plan de vanzare a avorturilor: se numea „educatie sexuala”.

Ideea era sa le anihilam tinerilor pudoarea fireasca, sa-i separam de parinti si de valori si sa devenim specialistii sexologi din viata lor, in asa fel incat sa apeleze la noi, iar noi sa le dam o doza mica de anticonceptionale (din cauza careia fetele sa ramana insarcinate) sau un prezervativ defect – pentru ca noi nu cumparam prezervativele cele mai scumpe, ci pe cele mai ieftine.

Obiectivul nostru era de 3 pana la 5 avorturi pe persoana, la fetele cu varsta intre 13 si 19 ani.

Le dadeam o doza mica de pastile anticonceptionale, care, pentru a avea o eficienta minima, trebuia sa fie luata la aceeasi ora in fiecare zi.

Fata nu le lua in mod corect - iar daca omiteai sa le ia, nu mai era protejata. Iar daca activitatea sexuala ajunge de la 0 sau una pe saptamana la 5-7 pe saptamana si daca fata nu mai ia pastila cum trebuie, ramane insarcinata. Si pe cine suna cand e insarcinata?

Pe noi. Noi suntem ”specialistii”.

Doamna Caramizie: Marturia unui avortionist de success Carol Everret - The Scarlet Lady: Confessions of a Successful Abortionist Carol Everett with Jack ShawIar noi eram pregatiti. Foloseam un scenariu [dupa care se ghidau angajatii nostri], intocmit in asa fel, incat sa reusesti sa anihilezi orice obiectie a clientului (a vinde inseamna a elimina obiectiile) si obtineai ”comanda”: in acest caz, avortul.
 
Atunci cand suna, prima intrebare care i se punea era: „Esti sigura?”.
Fata spune: „Cred ca sunt insarcinata.”, iar cel numit de noi consultant (de fapt un agent de „telemarketing” pe care tot ce il interesa era sa vanda prin intermediul telefonului) spunea:

„Putem sa ne ocupam noi de problema ta; nu trebuie sa stie nimeni”.

Iar urmatoarea intrebare era: „Care a fost prima zi din ultimul ciclu de menstruatie normal?”

Ea ii spunea asa-zisului consultant data, iar acesta ii spunea: „Esti insarcinata in opt saptamani”.

Nu-i spunea: „E posibil sa fii insarcinata”, sau: „S-ar putea sa fii insarcinata”; ii spunea: „Esti insarcinata in opt saptamani”.

Consultantul sadea astfel „samanta” pentru vinderea produsului nostru… Iar lucrul cel mai trist este ca in mintea fetei respective, consultantul era ”specialistul”; el era ”specialistul” in materie de sarcini.

Iar urmatoarea intrebare era: „E o veste buna sau proasta?”

Daca ar fi fost veste buna, fata n-ar fi sunat la o clinica de avorturi. Era o veste proasta. Iar cand ea raspunde: „Veste proasta”, consultantul actiona imediat, localizand si folosind frica fetei la fiecare semn de ezitare… pentru a o determina sa faca avortul.

Iar daca spunea: „Poate ca trebuie sa ma mai gandesc la asta”, ii spunea: „Ai tai te omoara daca aud; o sa ratezi participarea la echipa de majorete; trebuie sa faci avort”.

Avorturile se fac in orice moment al celor 9 luni de sarcina, nu din cauza cazului Roe v. Wade, ci a cazului Doe v. Bolton, care spunea ca pentru „sanatatea” mamei, avortul poate fi facut in orice moment al celor 9 luni.

Dar „sanatatea” era definita acolo de fapt ca sanatate MENTALA. Iar noi o intrebam pe aceasta tanara speriata: „Daca ar fi sa duci sarcina pana la capat, ai avea probleme din cauza acestei sarcini, nu-i asa?”

Ea spunea: „Da”, iar noi ii „cartografiam” foarte atent starea emotionala.

Stiam cati consultanti erau sunati si de cati oameni si care era procentul de indeplinire a tintei, iar maririle de salariu se faceau pe baza procentului de avorturi efectuate. Si primeau prime s.a.m.d.

In scurt timp, n-a mai fost vorba de-a vinde avorturi altor femei – era vorba de bani.

Ne-am dat seama ca se putea face o multime de bani din asta.

Primeam apelurile la telefon si acasa, noaptea, ca sa nu ratam nici un avort.

Fetei ii era permis sa-si vada rezultatul testului de sarcina, atat pe cele pozitive, cat si negative; si ii aratau pe un grafic de pe perete care era rezultatul: pozitiv sau negativ.

Daca era pozitiv, ii invatam pe angajatii nostri sa ia persoana de cot si sa stranga, spunand: „Esti confuza, suferi; tocmai ai primit aceasta veste ca esti insarcinata si esti cam tulburata.”

Deci, o apuca de cot, o strangea pentru a-i capta atentia si-i spunea: „Daca ai avea banii, ne-am ocupa de problema chiar acum.”

Stiam ca daca se duce acasa si vorbeste despre asta, cei din jur ar putea sa o sprijine si sa-i spuna ca avortul nu este o solutie. Dar ideea era ca daca se decidea atunci, imediat, totul era rezolvat.

Insa un anumit procent din rezultatul acelor teste este negativ. Nu sunt toate pozitive.

Si retineti ca plateai aceeasi suma de bani, indiferent daca testul era negativ sau pozitiv. Deci daca testul era negativ, aveam o alta tehnica de vanzare. Ii spuneam asa:

„Testul acesta este negativ, insa nu e suficient de sensibil ca sa detecteze o sarcina in stare incipienta. Ai putea fi, totusi, insarcinata, chiar daca testul asta este negativ. Iar tu vrei sa stii sigur… astazi, nu-i asa?”

Iar ea spunea „Da”.

Iar noi spuneam: „Uite, mai avem un test pe care-l putem face; o sa facem o sonograma”. Si o asezam pe o masa - la fel cum ai putea aseza orice alta femeie, sau un barbat sau un copil pe masa aceea - si apoi ii „cautam” o sarcina. Tot ce trebuie era sa gasesti o proeminenta - si fiecare dintre noi avem o proeminenta la nivelul abdomenului; iar fata habar nu are cum arata uterul unei femei insarcinate fata de al unei femei neinsarcinate. Asa ca gasesti o proeminenta in abdomen, mai palpezi, mai te invarti si-i spui: „Uite, vezi? – esti insarcinata”.

Ea e socata, tu o prinzi de cot si-i spui:
„Daca ai banii, putem sa ne ocupam de asta chiar azi”.

Faceam 20-30 de avorturi pe ora daca puteam; cel putin 20.

Aveam doar 21 de truse de instrumente – asta era tot ce aveam –, asa ca nu aveam cum sa le scoatem din sala de operatie, sa le curatam, sa le sterilizam, sa le sterilizam 20 de minute la temperatura inalta si apoi sa le racim.

Complicatiile - chiar spre sfarsitul perioadei in care am lucrat acolo, in ultimele 18 luni - au constat in faptul ca una din 500 de paciente avea o operatie chirurgicala care-i schimba viata intr-un mod decisiv, sau deceda. Am avut o femeie care a murit.

Dar pentru ca nu se tineau niste statistici reale - si daca poti sa acoperi, nu raportezi… (noi n-am declarat niciodata nici un caz) -, nu se stie cu adevarat ce s-a intamplat.

Am avut odata o fetita de 12 ani care a venit mestecand guma; era asa de lipsita de griji...
A avortat, a venit peste 2 saptamani la control. Nu iesea din camera; am deschis usa, iar ea era acolo - isi adusese o bucata de geam spart si isi taiase venele. Avea 12 ani...

Nu am fost de fata pe tot parcursul avortului acela; altcineva era inauntru cu doctorul, dar am intrat spre sfarsit. Nu mai vazusem niciodata atata sange. Pur si simplu, numai sange, peste tot.

Am dus-o in camera de recuperare, iar ea pur si simplu a umplut patul de sange.

Am schimbat asternuturile de cateva ori; avea tensiunea neregulata.

Dupa ce a plecat medicul... Eram foarte ingrijorata din cauza ei si am incercat sa-l sun... Prietenul fetei spunea intruna ca vrea sa o duca acasa. Tensiunea i se stabilizase un pic, dar aveam acel sentiment ca ceva nu e in regula.

La ora 10, prietenul ei imi spune: „Uitati ce e; daca se intampla ceva, o sa va sun imediat.”

La 4:30 a chemat doctorul. Acesta nu s-a uitat pe istoricul medical, a dat indicatii sa fie pusa intr-o cada cu apa fierbinte, unde i s-a scurs si ultima picatura de sange din corp.

Si m-a sunat pe la ora 6 si mi-a spus: „A murit.”.

Si a inceput imediat sa-mi spuna cum o sa musamalizeze totul.

Cum-necum, totul a mers: la autopsie nu s-a observat nimic; nu s-au adus acuzatii, nu s-a intamplat nimic, n-a sunat nimeni de la vreun ziar si n-a venit nimeni sa se intereseze de ce s-a intamplat.

Noi am omorat-o pe femeia aceea: si apoi am facut avorturi, in dimineata urmatoare.

De obicei, familiile sunt atat de afectate de ceea ce li se intampla si le e atat de rusine ca fiica lor a facut un avort si a murit din cauza asta sau cine stie ce altceva i s-a intamplat, incat nu ies niciodata in fata sa spuna ceva.

Am avut o fata, 22 ani – manechin – a intrat dansand, s-a urcat sprintena pe masa, razand la medic ca nu purta lenjerie intima.

Era insarcinata in 22 saptamani. Am pus-o pe masa. Exista o miscare numita „manevra Hansis”, pe care o face fie doctorul, fie altcineva – cel care il asista. Am facut-o eu (il asistam eu, fiind unul dintre cei doi doctori ai nostri pentru copiii din sarcini avansate); am tinut fatul - si spui asa: aici e capul, aici sunt picioarele, aici e funduletul si impingi usor fatul in jos, spre instrumente.

Prima data cand doctorul a intrat inauntru, a scos omentumul (epiplonul, „captuseala” intestinelor – ligamentul peritoneal care uneste viscerele).

Practic i-a perforat uterul si ii tragea intestinul prin uter din prima interventie cu instrumentele.

La a doua intrare, i-a scos afara intestinul si i l-a bagat inapoi.

Copilul era viu. A trezit femeia din anestezie, a pus-o in masina mea… O ambulanta in fata clinicii de avorturi inseamna o publicitate teribil de proasta. Eviti asa ceva cu orice pret.

Asa ca am pus-o in masina mea. si n-am dus-o la cel mai apropiat spital de noi. N-am dus-o la spitalul care ar fi avut cel mai bine grija de ea; ci la celalalt capat al orasului, la un spital care sa ne ajute sa musamalizeze ce facusem noi.

Chirurgul a luat aceasta fata cu intestinul scos prin vagin si cu un copil perfect si complet dezvoltat inauntrul ei si a dus-o sus, in sala de operatii.

Sapte doctori au operat pe acel copil si pe acea fata. Au trebuit sa-i faca o colostomie, sa-i resectioneze intestinul si sa-l goleasca intr-o punga.

A scos bebelusul si l-a infasurat in prosoape de unica folosinta si l-a pus in incineratorul spitalului. Toti cei sapte doctori au falsificat documentele.

Asa am omorat noi bebelusul acela. Doctorii au falsificat documentele si fetei i-am spus ca a avut o sarcina abdominala.

S-au zbatut foarte mult sa obtina fonduri medicale si vor sa creasca finantarea prin impozite in acest domeniu la 700 milioane de dolari pe an.

Avortul este un produs comercializat cu abilitate, vandut unor persoane foarte speriate, aflate intr-un moment de cumpana al vietii lor.

Aceste persoane cumpara acest produs asteptandu-se la un remediu si constata ca e defect.

Am afisat un anunt la clinica in care anuntam acoperirea cheltuielilor inca din prima luna. Era un centru de profit si eram hotarati sa deschidem mai multe clinici.

De fapt, planul nostru era sa deschidem 3 clinici de avorturi in 1983, astfel incat sa ajung milionara in 1984.

Cei care operau veneau la clinica pentru 2 sau 3 ore, pentru cate 20 sau 30 de avorturi. Veneau sa-si faca banul si sa plece. Nu-i interesa daca instrumentele nu erau curate, daca nu erau racite; tot ce-i interesa era sa-si ia banii, sa-si faca ziua de lucru si sa plece!

Pe orar erau chitantele; le ridicau la intrare, le aduceau la ghiseu la sfarsitul zilei; ii plateam in bani gheata. Fara formulare de impozit gen 1099 sau W2.

Dar sunt sigura ca oamenii care-si castiga existenta din omorarea bebelusilor raporteaza asta Fiscului...! Nu credeti?...

Doctorii pot sa va spuna ca au vazut sau vad tot timpul avorturi facute de mantuiala.

Unul dintre motivele pentru care am putut sa reglementam clinicile de avort din Texas au fost cazurile de medici avortionisti neprofesionisti raportate.

Odata, o fata a murit... S-au dus sa examineze clinica si au constatat ca foloseau instrumente ruginite, nu aveau sterilizator, nici apa calda. Dar nimeni nu vorbeste despre ce se intampla intr-o clinica de avorturi. Toata lumea se cearta, este cel mai haotic loc pe care vi-l puteti inchipui. Medicii se cearta; asistentele se cearta; toata lumea consuma droguri, toata lumea bea, au relatii amoroase.

Am recunoscut ca am fost implicata in moartea a 35.000 de bebelusi, in omorul unei femei care a decedat in urma sangerarii de la un avort facut in al doilea trimestru de sarcina, in operarea a 19 femei carora li s-au facut histerectomii sau colostomii - si nici una nu a aparut in vreun ziar si nici nu s-a intentat nici un proces.

Dar lucrul cu care nu ma pot impaca este… avortul meu… faptul ca i-am luat viata propriului meu copil.

Nu poti sa ai de-a face cu moartea si minciuna in fiecare zi fara sa nu fii afectat intr-o mare masura de ele.

Si n-a lucrat nimeni in acea clinica care sa nu mearga in spate si sa nu adune parti din corpuri de bebelusi laolalta. Si chiar daca nu faceai asta, treceai pe acolo si le vedeai pe un prosop...

Sa scoti un cap este foarte, foarte greu chiar si la 20 de saptamani. Am avut un avortionist care a tinut o fata pe masa timp de sase ore, incercand sa-i sfarme capul copilului. N-a putut.

„Ii simteam cum scot bucati dinauntrul meu. Am incercat in ultimii 25 de ani sa nu-mi mai amintesc asta. Dar imi amintesc.”

Linkuri utile:
- Biografie Carol Everett: http://en.wikipedia.org/wiki/Carol_Everett

- Marturie Carol Everett: http://www.priestsforlife.org/testimonies/1122-testimony-of-carol-everett-former-abortion-provider

- Organizatia Heidi Group: http://www.heidigroup.org

- O recenzie la cartea: The Scarlet Lady: Confessions of a Successful Abortionist: http://www.abort73.com/blog/the_scarlet_lady_carol_everett

Traducere de Andreea Tanase si Mihaela Mihaila (www.valahia.wordpress.com, cuvantdinrasarit.wordpress.com) pentru vremurivechisinoi.blogspot.ro.


*
Proiectul de lege privind infiintarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcina NU interzice avortul, ci sprijina femeia, copilul si familia!

Cititi aici textul proiectului.

Sustineti acest proiect scriindu-le celor care pot lua o pozitie publica in aceasta privinta.

Cei care doresc sa traduca din limba engleza marturii ale femeilor care au trecut prin criza de sarcina sunt rugati sa scrie un mail la adresa Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza Daca ati trecut printr-o situatie similara cu cele prezentate pana acum si puteti da marturie despre acest fapt scrieti-ne pe aceeasi adresa.


Surse:
- http://vremurivechisinoi.blogspot.ro/2012/07/consilierea-in-criza-de-sarcina-ajuta_30.html

http://www.sanatatesiviata.ro/familie-si-educatie/129-pro-vita-pentru-viata-pro-life/530-manifest-pentru-dreptul-la-viata-viata-la-superlativ-avortul-ca-problema-publica-sarcina-la-adolescente-si-educatia-sexuala-scocant-marturia-unei-foste-patroane-a-unei-clinici-de-avorturi-planificare-familiala-etc-speranta-tv-video-21-feb-2013

Eugenia („imbunatatirea rasei umane") - ieri si azi. Partea I/II


Adevaratul test al calibrului moral al unei natiuni este felul in care sunt tratati cei mai slabi si mai vulnerabili. Cum ne purtam cu aceia care nu au o voce, cu aceia care nu se pot apara singuri? Cu dizabilii, cu nenascutii, cu cei cu probleme mentale?

EUGENIA semnifica teoria si practica unei pretinse „imbunatatiri" umane prin selectie artificiala si eliminarea oamenilor „imperfecti" - inainte sau dupa nastere.
Eugenia este fiica legitima a „evolutiei" (o extindere in societate a legilor junglei prin asa-numitul „darwinism social") si ruda de sange cu eutanasia, infanticidul si genocidul rasial si Holocaustul.

O scurta istorie a eugeniei intr-un documentar realizat de Cristi Tepes pentru Televiziunea Romana - Emisiunea „Semne". Utilizat cu permisiunea realizatorului.

Subiecte discutate: eugenics, eugenie, racism, rasism, hitler, stalin, mao, selectie genetica, provita, avort, avort terapeutic, cristi tepes, selectia naturala, darwinism, teoria evolutiei, eutanasie, infanticid

Eugenia („imbunatatirea rasei umane") - ieri si azi. Partea II/II

PLEDOARIE PENTRU VIATA - Emisiune ocazionata de "Marsul pentru Viata" - TVR Info - 24 martie 2012

Emisiunea "De la + la infinit" difuzata la TVR INFO pe 24 martie 2012 a avut titlul "Pledoarie pentru viata" si a fost ocazionata de "Marsul pentru Viata" (MarsulPentruViata.ro).

Invitati: prof. dr. Vasile Astarastoae - presedintele Colegiului Medicilor din Romania, Larisa Iftime - Asociatia Provita Media.

Prin telefon: Bogdan Stanciu - Asociatia "Pro Vita pentru nascuti si nenascuti", filiala Bucuresti.

Moderator - Razvan Bucuroiu.

De vazut si: EXPLOZIA SAU IMPLOZIA POPULATIEI? - Suprapopulare sau Depopulare (Subpopulare - SINUCIDEREA COLECTIVA) in toata lumea? - EUGENIE? - Eugenia sau "imbunatatirea rasei umane". PROGRAME DE DEPOPULARE sau UCIDEREA PREMEDITATA A POPULATIEI PRIN DIVERSE METODE DE DEPOPULARE - SanatateSiViata.ro



Alte surse:
- WeeklyStandard.com - Mugged by Ultrasound - Why so many abortion workers have turned pro-life.
- LifeTopics.org - Mugged by Ultrasound : Why so many abortion workers have turned pro-life - BY David Daleiden and Jon A. Shields
- Lifenetwork.org.au - Why so many abortion workers have turned pro-life.