Mijloace Anticonceptionale (Mijloace Contraceptive). Efecte secundare fatale despre care nu se vorbeste. Manipularea limbajului - Manipularea societatii Imprimare
Avort - Ce spune Stiinta, Medicina
Scris de Administrator   
Duminică, 07 Septembrie 2008
Vizualizări: 26330

Efecte secundare fatale despre care nu se vorbeste

Un bilant critic din punctul de vedere al unui ginecolog

Dr. med. Rudolf Ehmann (medic primar ginecologie/obstetrica la spitalul cantonal Stans, Elvetia, CH – 6370) in colaborare cu Otto Döpper

(Articolul de mai jos este textul largit si revazut al conferintei sustinute de dr. Rudolf Ehmann pe 22.09.1990 la Dresda, la Congresul international „World Federation of Doctors Who Respect Human Life”)

I. INTRODUCERE

Contraceptia ‑ binecuvantare sau blestem?

Contraceptia este inseparabil legata de starea moral‑spirituala a Europei si a aproape intregii lumi industrializate contemporane. Ridicata in slavi ca o mare binecuvantare de unii, condamnata ca un blestem de altii, ea a provocat mari transformari sociale si ideologice.

Ruptura intre sexualitate si procreatie

Pentru prima data in istoria omenirii s‑a ajuns la o despartire de mari proportii intre sexualitate si procreatie. Aceasta sciziune, apartinand pana acum doar sferei private, a navalit deodata in domeniul public. S‑a promovat un drept la uzul liber al sexualitatii conducand la sfaramarea tuturor hotarelor anterioare. Principiul placerii a capatat prevalenta fata de finalitatea biologica a sexualitatii, reproducerea. Valul de pornografie a pregatit teoretic acest proces, anticonceptionalele l‑au realizat practic.

Medicalizarea controlului sarcinii

In cadrul acestei desfasurari de fenomene, s‑a produs ceva cu totul nou: reglementarea conceptiei a ajuns sa fie aproape total medicalizata; medicul, protectorul vietii pana atunci, s‑a transformat pe negandite, si la inceput involuntar, intr‑un important factor de codecizie la impiedicarea vietii si un reducator al numarului de nasteri, iar lumea occidentala va avea de suferit inca mult timp de urmarile acestei situatii.

Medicalizarea nu s‑a produs din intamplare: contraceptivele moderne cele mai importante sunt „medicamente” in sensul cel mai larg al termenului. Adica ne aflam in fata unor mijloace care au efect direct pe o cale sau alta asupra organismului omenesc si a caror administrare trebuie sa fie monitorizata in mod obligatoriu de specialisti in materie. A fost de asemenea o noutate si faptul ca pentru prima data in practica medicala, produsele farmaceutice au fost folosite in stil mare nu sub prescriptie medicala, ci din alte motive.

Raul mai mic

Nu a fost prea greu sa se castige pentru acest proiect corpul medical, sugerandu‑i‑se acestuia si, de altfel intregii populatii, cuvantul de ordine „mai bine sa previi decat sa avortezi”. Extrem de putini au observat insa ca astfel se inlocuia diavolul cu belzebut. Pentru ca in acelasi timp a fost propagata ideea „raului mai mic”, nici ea nu si‑a ratat tinta. A actionat foarte insidios din primele momente si inca mai are efect.

Din cine este format lobby‑ul international

Avortul a fost propagat aproape concomitent in toate tarile occidentale, sistematic si gradat, cu toate mijloacele la dispozitie, inclusiv prin minciuna si manipulare verbala. In prima faza, au fost intentionat incalcate prevederile legale din domeniu, apoi acestea au fost inlaturate de factorii puterii legislative si astfel a fost distrusa constiinta asupra demnitatii inviolabile si a dreptului inalienabil la viata ale copilului nenascut.

Procesul formarii optiunilor parlamentare a fost „(re)structurat” cu statistici false. Iata cateva exemple de cifre false asupra avorturilor pentru Germania de vest si SUA:

1964: Pro familia: 1.051.000 avorturi.

1971: Stern: „Anual, in jur de un milion de femei se supun avortului. Sute din ele decedeaza, zeci de mii raman bolnave sau sterile”.

Adevarul arata cu totul altfel: in 1972, ginecologul Prof. H Kirchhoff, din Göttingen, aducea rectificarile de rigoare. Nu era vorba de 15.000 de cazuri mortale, ci pur si simplu de 97! C. Tietze, colaborator al Institutului american Allan Guttmacher si recunoscut specialist in 7 grupe stiintifice de lucru ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in periodicul sau „Weltübersicht zur Abtreibung”, inregistreaza numai 4.900 avorturi in Germania in anul 1970.

Medicul american Dr. Bernhard Nathanson, odinioara personalitatea cu rol conducator in actiunea de creare a NARAL (Liga Americana pentru Dreptul la Avort), un medic care a efectuat personal peste 60.000 de avorturi si care se numara in prezent printre cei mai hotarati adversari ai avortului, ne arata acum in diferite conferinte publice cum au „(re)structurat” el insusi si alti protagonisti procesul formarii optiunilor democratice prin statistici false:

„Noi falsificam numarul avorturilor ilegale... Stiam bine ca numarul total al avorturilor ilegale din SUA se ridica aproximativ la cifra de 100.000. Insa cifra pe care o prezentam in mod repetat ‑ in mod repetat !! ‑ publicului si mediilor de informare era de 1mil. In urma avorturilor ilegale mureau anual intre 200- 250 femei. Cifra pe care o reluam constant si o furnizam mediilor de informare era 10.000. Aceste cifre incepeau sa marcheze constiinta publica in SUA”.

Dr. Nathanson descrie si o alta tactica:

„Tactica cea mai importanta si mai eficienta pe care noi, cei din NARAL, am folosit‑o intre 1968 si 1973 a fost «cartea (de joc) catolica»„. Adica :

1. atacuri si calomnii directe impotriva Bisericii catolice: inapoiata, reactionara, nu merge in pas cu vremea; si

2. falsa reactie a multor functionari din organismele bisericesti si a episcopilor catolici la aceste lovituri neincetate

Numai aceasta tactica ar fi indeajuns pentru a ne demonstra ca nu se poate lua in serios sloganul anticonceptionistilor „mai bine sa previi decat sa avortezi”. Dupa cum se vede, este vorba de acelasi lobby, adica cel al planificatorilor populatiei (de exemplu International Planned Parenthood Federation si altele). Daca s‑ar fi avut intr‑adevar in vedere anticonceptia preventiva, nu s‑ar fi propagat masiv si in paralel avortul, ajungandu‑se ca o consecinta directa a acestei presiuni asupra legiuitorilor la posibilitatea efectuarii de avorturi practic fara pedeapsa legala. Daca se urmarea promovarea prevenirii sarcinii avortul ar fi trebuit sa fie combatut pe scara larga.

Linia de unire intre anticonceptie si avort: copilul ca amenintare

Astazi o stim: anticonceptia si avortul se afla in stransa legatura. Nu numai in planul mecanismului de actiune (asa cum se va vedea in continuare), ci mai ales din punct de vedere ideologic si psihologic. O anticonceptie eficienta urmareste sa previna: Ceea ce trebuie sa fie impiedicat este tocmai copilul. Astfel se formeaza si se dezvolta intensiv o conceptie negativa despre copil, se cristalizeaza rapid imaginea copilului‑dusman. Dar intrucat in toate acestea este implicata sexualitatea, un instinct dominant al umanitatii, era absolut inevitabil ca sexualitatea sa ajunga rapid prioritara fata de copil. Copilul a devenit tot mai mult fenomenul nedorit ce insoteste sexul. Si atunci cand in ciuda anticonceptionalelor acest fenomen asociat se produce, el este respins si indepartat prin avort. Promotorilor contraceptiei le era bine cunoscuta realitatea ca nici un anticonceptional nu poate oferi garantie absoluta, ultima solutie fiind numai avortul. Astfel incat avortul este necesar ca asigurare a contraceptiei si tocmai de aceea este propagat in mod egal . Din cazul Californiei aflam ca 40% din cele 300.000‑500.000 avorturi dintr‑un an sunt legate de rateuri ale contraceptivelor. Deosebit de semnificativa este si observatia ca tocmai in tarile care au acceptat in stil mare contraceptia, numarul de avorturi nu numai ca nu a scazut, ci, dimpotriva, a crescut masiv exact in aceeasi perioada de timp. Iar in ceea ce ii priveste pe planificatorii populatiei, in final si ei il recomanda ca mijloc curent de „control al nasterilor”. In acest sens descifreaza cei mai multi medici infama inselatorie: „mai bine sa previi decat sa avortezi”.

Chiar Christopher Tietze, unul din leaderii planificatorilor populatiei, declara deschis in 1983:

„Intrucat avortul si contraceptia au ca scop comun evitarea nasterilor nedorite sau ratate, in masa populatiei, intre avort si practica anticonceptionala se instaleaza un inalt grad de intersanjabilitate acolo unde ambele sunt accesibile si perechile cauta sa controleze numarul copiilor si intervalul dintre nasteri. In astfel de societati, femeile care au practicat contraceptia au probabilitatea mai mare de a fi facut un avort decat cele care nu au practicat‑o. Avortul singur nu este o metoda eficienta a regularizarii sarcinii, dar isi sporeste semnificativ eficacitatea in urma extinderii uzului contraceptivelor, jucand rolul de mijloc de siguranta retroactiv.”

Cele mai recente statistici din Anglia dovedesc falsitatea teoriei mereu repetate ca folosirea anticonceptionalelor ar conduce la scaderea numarului de avorturi, teorie exprimata direct prin cuvantul de ordine „mai bine sa previi decat sa avortezi”. Anglia face parte dintre tarile cu cel mai inalt nivel de acceptare a pilulei: acolo 43% (!!) din femei iau pilula; aproape jumatate! Daca folosirea anticonceptionalelor ar conduce la scaderea numarului de avorturi, atunci cota de avorturi din Anglia ar trebui sa coboare in mod corespunzator. Dar nu este asa. Conform cifrelor oficiale oferite in 1988 de guvernul britanic, cota avorturilor din Anglia a ajuns la un nivel record. Numarul avorturilor a crescut din 1969 in 1988 de la 7% la 20%. Este o crestere de aproape 300%! Intre adolescenti numarul lor a crescut chiar de la 9 la 36%, deci de patru ori.

Manipularea limbajului

Dr. med. B. Nathanson (care a condus un an si jumatate cea mai mare clinica specializata in avorturi din SUA si care, a devenit intre timp cel mai hotarat adversar al avortului) a creat urmatoarea expresie: „Manipularea verbala preceda totdeauna manipularea sociala; manipularea limbajului ‑ manipulare a societatii".

Regulile si normele limbii au modificat in profunzime constiinta juridica. In paralel cu disparitia constiintei a ceea ce este drept, dispare intotdeauna si constiinta a ceea ce este nedrept, ca fapta sau neglijenta criminala. Nu trebuie deci sa ne miram ca a disparut aproape cu desavarsire constiinta naturii criminale a uciderii copiilor nenascuti. S‑a dorit oare aceasta? A fost o politica deliberata? Ce amploare a luat pierderea constiintei binelui si a raului ne pot arata intr‑un mod cutremurator cele relatate de o sora de caritate despre practicile din sectia de ginecologie dintr‑o mare clinica din Hamburg, de la mijlocul anilor '80. Citam din Schwäbischer Zeitung — articolul „Biserica si Viata” din 05.12.1990:

„...Alta data am participat la o intrerupere de sarcina in luna a sasea. Femeii i se aplicase perfuzia pentru stimularea nasterii, adica procesul de expulzare a fatului fusese provocat artificial, pe cale medicamentoasa. Deindata ce a inceput travaliul de eliminare am chemat medicul de garda. Femeia se afla intinsa pe pat. I‑am pus plosca dedesubt si copilul a cazut in ea. Scancea... Necrezandu‑si urechilor, femeia a intrebat: «Traieste cumva? Striga?» Medicul a taiat cordonul ombilical si a pus capacul pe vas. Am dus oala in spalatorul sectiei, unde, conform regulamentului interior, trebuia lasata circa doua ore, interval dupa care copilul era sigur mort. De acolo ajungea la lada de gunoi a clinicii.... Din cate stiu eu, situatia din sectie nu s‑a schimbat de atunci incoace”.

In cazul de mai sus nu este vorba de un avort in sensul paragrafului 218 din Codul Penal german, ci de omor cu premeditare in sensul paragrafului 211. Dar si aici se aplica formula lingvistica trecuta cu vederea: omorul premeditat al unui copil in varsta de 6 luni ‑ nascut viu ! ‑ este descris drept „intrerupere de sarcina in luna a sasea”...

S‑a folosit aceeasi tactica „manipularea limbajului‑manipularea societatii” pentru a impune nepedepsirea de facto a pornografiei.

Sloganuri ca „mai bine sa previi decat sa avortezi” sau „a te pazi este un rau mai mic” ca si multe altele sunt toate manipulari ale limbii facute cu scopuri precise.

Medicina fara valori – medicina fara etica

Cu aceasta relativizare a ideilor morale s‑a urmarit in stil mare o etica „eliberata” de valori. Este inadmisibil sa‑i impui cuiva propriile tale conceptii valorice, chiar daca ele sunt juste. Asa a aparut medicina a‑valorica, medicina fara etica. S‑a ajuns atat de departe, incat un medic, „bun catolic”, referindu‑se chiar la numele unei asociatii (Federatia Mondiala a Medicilor care Respecta Viata Umana) a atras atentia: „Nu este medic cel ce nu respecta viata”, dar acelasi medic implanteaza femeilor spirala care provoaca avort motivand ca ele doresc aceasta, dar nu reusesc sa o faca singure. Aceasta pozitie trimite la o alta urmare de proportii a „eticii moderne” ‑ permisivitatea in medicina. Pacientul poate dori orice ‑ medicul este doar executantul neutru, neconstrans de consideratii moral‑valorice. Atitudine care isi extinde valabilitatea de la abordarea cosmetizata a contraceptiei, la diagnoza prenatala si avort, pana la eutanasie.

Provocarea panicii prin teoria suprapopularii

Un alt factor creator de motivatii care a ajutat atat emotional cat si ideologic la patrunderea si instalarea anticonceptiei moderne a fost ideea stavilirii „suprapopularii” si ea tot o minciuna crasa. De fapt nu exista o suprapopulare. Initial, anticonceptionalele trebuiau sa tina in frau „suprapopularea” tarilor din Lumea a Treia. Dar conducatorii acestor tari au sesizat la timp resorturile jocului, iar femeile de acolo nu au acceptat sa se supuna acestor agresiuni artificiale. A fost atunci necesara o fulgeratoare comutare a propagandei spre a se dovedi ca femeile natiunilor industrializate acceptau de exemplu pilula si spirala avortionista, ceea ce era adevarat intr‑o masura neasteptat de mare. Numai ca efectul a fost o implozie a numarului populatiei in aceste tari industrializate, in timp ce in Lumea a Treia cresterea populatiei a continuat. Pana in prezent, metodele anticonceptionale moderne nu au reusit sa patrunda in Lumea a Treia. Ce s‑a petrecut la noi a fost sintetizat dr. med. Ellen Grant in cartea sa demna de toata atentia „The Bitter Pill” (Amara pilula): „Sanatatea femeilor a fost jertfita pe altarul planificarii populatiei”.

Efecte amenintatoare asupra structurii demografice – exemplul Germaniei

Cateva cifre sunt indeajuns spre a ne arata amenintatoarele urmari pentru structura populatiei in Germania de Vest. Implementarea si mentinerea in viabilitate a dinamicii reformei sistemului de pensii introdusa in 1957 sub cancelariatul lui Konrad Adenauer (CDU) depindea direct de un anumit numar minim de copii absolut necesar pentru a mentine sistemul stabil. Daca notam acest numar necesar din 1957 cu 100%, in 1983 numarul de copii a scazut la aprox. 60%. Adica, in 1983 lipseau deja 40% din copiii care ar fi intretinut stabilitatea sistemului. Depresiunea demografica a inceput in 1970. Coeficientul net de reproducere, a scazut in 1970 exact sub 1, la 0,946 si de atunci incoace a coborat in continuare. In 1982 era de numai 0,647 pentru teritoriul vest‑german. Coeficientul net de reproducere este cifra care indica daca populatia unui stat stagneaza, ramane constanta (= 1.00); daca ea scade, cifra este subunitara, daca populatia creste, coefic.devine supraunitar.

Realitatea faptului ca legislatia isi pune amprenta asupra moravurilor a fost negata si considerata drept o conceptie invechita si depasita. Fundamentele spirituale si morale ale Germaniei de Vest au fost profund si puternic zdruncinate. Viata economica s‑a destabilizat si a fost initiata atat de controversata Ostpolitik.

Drept urmare, totala interzicere a produselor pornografice a fost ridicata intr‑o mare masura, iar controlul exercitat de stat a fost inlaturat, toate sub motivatia ca morala publica si privata ar fi, chipurile, o zestre juridica inutila. SPD(partidul ce guverna atunci) a respins ca fiind o ideologie conservatoare si a combatut cu hotarare conceptia ca pornografia, „conform normelor superioare”, este desfrau, incalca „ordinea sexuala a casatoriei” si „legea moravurilor” si trebuie sa fie reprimata, pentru ca in caz contrar regulile de control „ale tuturor formelor de sexualitate care nu servesc perpetuarea speciei” ar exploda.

In anul 1988, Renate Schmidt, vicepresedinta fractiunii SPD din Bundestag prezenta strategia din anii '70 in modul urmator: „Reusita iesire de sub acest control, cu intentii emancipatoare, de stanga, avea drept tel eliberarea vietii sexuale sub toate aspectele prin desprinderea ei de reprezentarile legate de stigmatul desfraului, pacatului si murdariei”!

Sexualitatea trebuia sa fie separata de perpetuarea vietii si trebuia sa fie prezentata ca o necesitate corporala, biologica, oarecare. Cu ce profunde consecinte! Privind retrospectiv, Renate Schmidt, din SPD, constata in 1988 urmatoarele: „Eroarea revolutiei sexuale a fost aceea de a considera sexualitatea eliberata de stigmatul ‚desfraului’ si constrangerile procreatiei… drept o necesitate fiziologica ca oricare alta.„ .

In fata consecintelor persistente ‑ cresterea nivelului general al agresivitatii, climatul generalizat de violenta, inclusiv cel din mediile de informare; o evolutie care, de altfel, ar fi fost intru totul previzibila, atunci cand se coboara pragul tolerabilitatii si se distruge sentimentul pudoarei ‑ cercul de lucru al fractiunii parlamentare SPD pentru egalitatea dintre barbati si femei si‑a pus in 1988 pentru prima data „problema unei posibile limitari sau chiar eliminari a liberalizarii” si a unei alte atitudini „fata de sexualitate”. La sfarsitul lucrarilor s‑a ajuns chiar la concluzia ca „avem nevoie de o noua etica” si, fireste, acesteia ar trebui „sa‑i revina sarcina de a sustine lamurirea situatiei noastre prezente”.

In februarie 1943, la invitatia Universitatii Durham, prof. dr. C.S. Lewis a tratat in trei conferinte problema obiectivitatii principiilor morale primare, prezentand cu o rara ascutime de spirit ideea ca este pusa in joc existenta sau pieirea omenirii („a fi sau a nu fi”) daca omul dispretuieste legea morala valabila in mod absolut si considera ca isi poate construi o etica noua, convenabila lui.

„...Legea naturala sau morala traditionala ...este sansa unica a tuturor judecatilor de valoare”, spune foarte convingator prof. dr. Lewis. „Daca ea este refuzata, atunci va fi respinsa orice valoare. Daca se pastreaza vreuna din valori, atunci se mentine si ea... Daca obligatia morala fata de parinti este o superstitie, atunci tot superstitie este si obligatia mea fata de urmasi. Daca dreptatea este o superstitie, atunci si datoria morala fata de patria si neamul meu tot superstitie va fi. Asa cum este o valoare veritabila cercetarea stiintifica, tot asa este si fidelitatea conjugala. Rebeliunea noilor ideologii impotriva «Legii naturale» este razvratirea crengii impotriva trunchiului; daca ar izbandi, rebelii ar fi pusi in situatia de a constata ca s‑au distrus pe ei insisi. [ Lewis, p. 49, 50]

In aceiasi perioada de timp, din octombrie 1969 pana in septembrie 1982 s‑a desfasurat si apriga lupta pentru inlaturarea protectiei prin Codul Penal a copiilor nenascuti, aflati in trupul mamei lor (§ 218 Cod Penal): Libertatea de a ucide era fundamentata pe un pretins drept la libera dispunere de sine insasi a femeii.

Cateva cifre revelatoare: Conform statisticilor oficiale ale Ministerului Federal pentru Tineret, Familie, Femei si Sanatate, numarul de copii sub 15 ani din RFG a variat astfel :

· 1970: 14,3 milioane

· 1983: numai 9,7 milioane, deci cu 33% mai putin decat in 1970! Pentru 1995 se estimeaza un numar de numai 7,5 milioane de copii, deci deja 48% mai putini decat in 1970, adica din 1970 pana in 1995 numarul de copii ar trebui sa scada de doua ori!

· Un ultim exemplu pentru aceasta evolutie primejdioasa, in care numarul de copii scade mereu, iar numarul persoanelor in varsta creste mereu :

Pentru fiecare 100 de locuitori:

in 1910 5 varstnici (oameni peste 65 ani) 34 copii (pana la 14 ani) raport 1 : 6,8

in 1988 15 varstnici 16 copii raport 1 : 1

in 2040 29 varstnici 12 copii raport inversat: 2,4 : 1

Unul din semnalele de inceput ale acestei evolutii nesanatoase a fost pedagogia emancipatoare de stanga a Scolii de la Frankfurt prin „teoria criticista” (numita pana in 1933 teoria marxista !!) care promova urmatoarele idei:

· inlaturarea si distrugerea educatiei impregnate de crestinism;

· coborarea pragului pudorii, eliberarea (prin jurisprudenta) a instinctului sexual, disocierea lui de procreare si de „casatorie ca ordine sexuala”, cu o concomitenta anihilare a sentimentului rusinii;

· distrugerea legaturilor cu familia, parintii, cultura crestina, cu religia, cu Biserica, cu neamul si cu statul; o rasturnare a extremei false: „Tu nu esti nimic. Poporul tau este totul !” in cealalta falsa extrema: „Tu esti totul, poporul tau nu inseamna nimic !”;

· recomandarea si sprijinirea uciderii copiilor nenascuti in trupul mamei lor;

· contestarea si combaterea unei ordini specifice si apriorice pentru om, inscrisa in articolul 2 al Constitutiei RFG cu termenul juridic de „Lege a moravurilor”,

· si in acest fel dirijarea spre inuman si chiar bestial

In 1990 impozitul pentru asigurarea de pensii era de 18,7%. Daca evolutia demografica negativa isi urmeaza cursul actual, in 2030, impozitul ar trebui ridicat la 40% sau chiar mai mult pentru a se mentine actualul nivel al pensiilor. Iar daca, ulterior, putinii tineri ramasi in Germania nu vor mai fi de acord sa suporte costurile pentru numerosii batrani din tara, iar cotitura spiritual‑morala tot nu se va produce, atunci va incepe discutia despre pilula mortii.

Observam o orientare pe care o semnalase Ferdinand Oertel inca din 1979: „In conditiile societatii preindustriale a‑ti creste proprii copii era ceva legitim, legitimat de sistem. In prezent, dimpotriva, este «la moda» si marcheaza directia sociala cel care nu are copii si isi foloseste intregul venit pentru placeri proprii cat mai mari.

Cercetarile francezului Pierre Chaunu [12, p. 202‑203] au aratat ca in anii 1978‑79 Münchenul a atins coeficientul net de reproducere 0,35: „Daca fertilitatea actuala se va mentine la acelasi nivel scazut, din anul 2010 populatia Münchenului va avea urmatoarea structura:

sub 20 de ani – 6,0%

peste 65 de ani – 70,0% fiecarei nasteri ii corespund 19 decese.

Chiar asa! Intram in domeniul absolutei absurditati. Dar nu calculele sunt absurde! Situatia in care alunecam fara sa ne dam seama este absurda. Daca nu se intampla ceva, rapid si masiv, daca ne lasam manati in continuare ca pana acum, daca femeile germane din Bavaria si RFG vor ajunge la aceiasi fertilitate medie ca acelea din München intre 1975 si 1979, atunci vom avea in fata urmatoarea imagine:

1978 2278

Bavaria 10.819.000 loc. 1136 loc.

RFG 61.300.000 loc. 6400 loc.

II. MIJLOACE CONTRACEPTIVE ARTIFICIALE

1. Spirala sau IUD (Intra‑Uterin‑Device)

Exista deja de la inceputul secolului 20. Pe vremea aceea se fabrica din ceramica. Din cauza unor experiente neplacute s‑a renuntat, dar in perioada contemporana, noile materiale sintetice ar putea‑o readuce masiv in uz.

Spirala este in primul rand un mijloc abortiv timpuriu. Prin producerea intentionata a unei congestii de iritatie in tesutul conjunctiv uterin, implantarea embrionului este impiedicata si acesta moare. Rolul spermicid al cuprului inglobat in materialul spiralei moderne nu schimba hotarator acest mecanism de functionare. Tot atat de putin convingatoare este si descrierea mai recenta a spiralei care pretinde ca IUD pur si simplu ar impiedica realizarea fecundarii.

(Trebuie sa spunem ca dupa invatatura bisericii omul are suflet chiar din momentul conceperii. Spun Sfintii Parinti ca in momentul in care cele doua celule (spermatozoidul si ovulul) se unesc Dumnezeu trimite, precum un fulger, a treia parte care este sufletul. In acest sens canonul Sfantului Vasile cel Mare spune: „Cei care dau medicamente abortive, sunt ucigasi si ei precum si cele ce primesc otravuri ucigatoare de embrioni” (canonul al 8-lea)).

Efecte secundare

Cele mai importante sunt, aici, infectiile, mai ales in zona trompelor uterine, ceea ce conduce adesea la inchiderea lor si deci la sterilitate. Datorita acestor infectii apare un mare pericol de sarcina extrauterina (de 10 ori mai frecventa decat la femeile fara spirala) si sarcina ovariana (de 4 ori mai frecventa). Prin urmare, implantarea unui IUD la o nulipara este, din punctul de vedere al ginecologiei academice, un procedeu gresit profesional.

Un alt efect sunt perforatii ale uterului, insotite de pericolul ranirii peretelui intestinului, de exemplu.

Sangerarile si durerile sunt alte posibile efecte secundare.

In SUA, din cauza acestor factori de risc, se afla in curs circa 2500 procese de responsabilitate personala, implicand pretentii la daune de ordinul a miliarde de dolari. Din aceasta cauza, din anul 1987, IUD a fost retras de pe piata in SUA. Industria farmaceutica a avut aceasta initiativa chiar inainte de a se fi pronuntat interdictia FDA (Food and Drug Administration). Aceasta abila miscare de sah a avut drept scop asigurarea posibilitatii de a produce in continuare spirale pentru export in alte tari. Verdictul FDA ar fi provocat mari dificultati pentru continuarea exportarii produsului.

Si in acest caz putem constata un spectru larg de efecte colaterale, pe de o parte, iar pe de alta, efectul de avort timpuriu, cu aspecte etice care nu pot fi trecute cu vederea.

2. Condom‑ul sau prezervativul

A fost mult timp criticat si respins. I s‑a atribuit un foarte ridicat coeficient de esecuri in evitarea sarcinii. Abia odata cu masiva raspandire a Sindromului Imuno‑deficientei Umane Dobandite (SIDA) a reintrat brusc in uz, propagat de stat cu milioane luate din veniturile din impozite, desi ar trebui sa se recunoasca un coeficient foarte ridicat de esecuri si in evitarea propagarii SIDA.

Astfel, medicul ginecolog Prinz, din München, a stabilit prin calcule statistice ca 100 barbati infectati cu SIDA infecteaza anual 35 de femei, daca acestia utilizeaza in exclusivitate prezervativul. Il putem asemana cu ruleta ruseasca. Este deci clara iresponsabilitatea celor care sustin prezervativul ca o protectie impotriva SIDA: se trece alaturi de miezul problemei si trebuie sa o numim o adevarata inselatorie periculoasa.

3. Spermicide sub forma de supozitoare, saruri, alifii, spray‑uri, tampoane

Acestea sunt substante chimice destinate uciderii spermatozoizilor.

Incertitudinea impiedicarii fecundarii prin acest procedeu nu este nevoie sa mai fie scoasa in evidenta. Vom semnala doar o informatie recenta, furnizata de Societatea Central‑europeana pentru Medicina Reproducerii, de Societatea Elvetiana pentru Planificarea Familiei si de Societatea Elvetiana pentru Sterilitate si Fertilitate in cadrul unei sesiuni de perfectionare care a avut loc in ianuarie 1989 la Schaffhausen: Toate sarurile, alifiile, spary‑urile, tampoanele, supozitoarele anticonceptionale continand monoxidol‑9 nu produc doar reducerea mobilitatii spermatozoizilor si a functiei lor acroseminale, ci au ca efect si o „decondensare a nucleului lor celular”. Se pot produce leziuni moleculare in spermatozoizi si modificari ale structurii ADN. In cazul unei fecundari, acestea conduc la malformatii ale zigotului. Pana in prezent nu s‑au semnalat, totusi, nasteri cu malformatii, pentru ca, oricum, embrionii astfel aparuti se elimina de regula prin avort timpuriu.
Asadar, si in acest caz ne aflam in fata unui efect abortiv, care nu fusese identificat ca atare pana in prezent.

4. Sterilizarea barbatului si a femeii

Este cunoscuta de mult timp. Se realizeaza pe cale chirurgicala, deseori fara o indicatie medicala, si constituie un mijloc radical de evitare a sarcinii. Exista doua tehnici operationale: laparotomia, deschiderea cavitatii abdominale, si laparoscopia, interventie realizata prin examinarea vizuala a cavitatii abdominale. Penetrarea cu succes a abdomenului este asigurata in mare masura de tehnica noua a laparoscopiei, care face superflua laparotomia.

Efecte secundare

Interventia nu este lipsita de riscuri si aceasta mai ales in cazul femeilor, la care este necesara anestezia totala si deschiderea abdomenului, indiferent de metoda adoptata pentru sterilizare.

Pericole deosebite prezinta sterilizarea tubelor prin laparoscopie; dubla introducere a acestora in abdomen, fara control vizual, orbeste, poate produce, de exemplu, raniri ale vezicii urinare, intestinelor si pe traiectul vaselor sangvine .

Conform unui studiu intocmit de Royal College of Obstreticians and Gynecologists (1978) cota de cazuri cu complicatii este de 29,1 la 1000 de laparoscopii pentru diagnostic si de 40,6 la 1000 de laparoscopii de sterilizare.

Urmari pe termen lung ale sterilizarii.

 
Sarcini extrauterine:

Acestea survin in urma unor esecuri in sterilizare. Diferite studii indica procente variind intre 13,6 si 90% din cazuri. Sarcina extrauterina dupa sterilizare tubulara este o complicatie foarte grava si constituie cauza a circa 10% din cazurile de deces a mamei.

Tulburari ale ciclului menstrual:

O serie de cercetari descriu in mod repetat tulburari menstruale de diferite tipuri: hipermenoree si dismenoree urmate de frecvente hysterectomii (20% mai multe hysterectomii dupa sterilizarea tubulara). Sindromul de soc la tampon apare accentuat mai frecvent la femeile sterilizate fata de cele nesterilizate.

Donnez si colaboratorii au „cercetat in 1981 functiunea luteica dupa sterilizare si au constatat la 54% din femei un nivel foarte scazut al progesteronului dupa electrocoagularea tubelor, comparativ cu numai 20% dupa sterilizarea cu clipsuri Kulka‑Clemens. Acest efect este atribuit intreruperii continuitatii arterei utero‑ovariene. Macar partial, isi gasesc astfel o explicatie si tulburarile menstruale mentionate mai sus. De curand s‑a formulat supozitia ca la femeile supuse sterilizarii tubulare apare cu frecventa mai mare carcinomul mamar; se poate lua in considerare si ipoteza ca aparitia carcinomului mamar este legata de tulburarile hormonale (dereglarea ciclului).

Tulburari psihice:

In 1978, psihiatrul Petersen semnala ca in jur de 5% dintre femei regreta interventia (de sterilizare). In 1986, literatura de specialitate vorbeste de 10‑15% — adica de doua pana la trei ori mai multe cazuri in 10 ani! Desi Petersen afirma ca majoritatea femeilor, barbatilor si a cuplurilor au senzatia unei despovarari dupa sterilizarea tubara, totusi, tot el subliniaza seriozitatea consecintelor psihice si considera: „Faptul real al dificultatilor scoate in evidenta cu pregnanta ca aceasta interventie in sfera sexuala este un act cu efecte profunde si care trebuie sa fie tratat cu toata seriozitatea; el impune explicatii deplin transparente, consiliere individualizata si o decizie bine cantarita”.

Referitor la urmarile nefavorabile, perceptia multora dintre persoanele interogate a fost contradictorie. Pe de o parte, se exprima energic satisfactie pentru rezultatele operatiei. Dar pe de alta parte, se relateaza si situatii nedorite consecutive acesteia, „negandu‑se insa, in general, legaturile interne cu operatia. Probabil este vorba aici de «satisfactie de justificare» cu ajutorul careia persoanele operate cauta sa‑si inabuse propriile indoieli sau scepticismul altora in absenta posibilitatii de a produce astfel de dovezi. Indoiala sporeste inconstient in forul lor interior, dand nastere la tulburari cu atat mai puternice”. In continuare, Petersen spune: „O cercetare foarte amanuntita pe durata unui an la un grup de femei din Zürich a furnizat o concluzie importanta, cu puternice valente generalizatoare: femeile cu sensibilitatea medie trec printr‑un fel de doliu tacut de 6 pana la 12 luni; ele trebuie sa faca fata in acest timp unei dorinte dupa copil care apare in mod repetat sub diferite forme (de pilda, «fanteziile de restituire», reprezentari mentale ale dorintei de a purta o sarcina, care ar fi un semn de sanatate psihica si de dominare sanatoasa a situatiei de contraceptie ireversibila). Femeile mai robuste psihic, puternic razbatatoare nu trec prin astfel de situatii. Cele nevrotice sau care au suferit tulburari sufletesti din diverse alte cauze isi refuleaza tristetea ‑ dar dezvolta in schimb tulburari sexuale si psihosomatice (cum ar fi simptomele unei sarcini)”.

O prognoza defavorabila au, dupa o serie de autori, acele femei la care sterilizarea s‑a produs asociata cu o operatie cezariana, cu un avort sau cu perioada de leuzie. „In general, atunci cand responsabilitatea proprie este inlaturata si este acordata unei alte instante de decizie si responsabilitate (medic, familie, autoritate oficiala etc.), cu atat mai mare va fi nemultumirea ulterioara. Din aceasta cauza, nemultumirea este mai mare in urma operatiei la indicatia medicala, psihiatrica sau eugenica, decat la cea din motive de planificare familiala. Cei afectati si‑au declinat responsabilitatea si transforma in tapi ispasitor medicul sau chiar indicatia impersonala.”

Pentru practica medicala este important faptul ca nici varsta subiectului in momentul operatiei si nici numarul copiilor proprii nu au vreo influenta asupra urmarilor psihice a contraceptiei ireversibile... Maturitatea personala si maturitatea deciziei pentru contraceptia definitiva nu se pot aprecia nici dupa numarul copiilor, nici dupa numarul anilor traiti.”

In ceea ce priveste libidoul, facem trimitere la consideratiile dezvoltate cu privire la inhibitorii de ovulatie, valabile in totalitate si aici.

Impotriva sterilizarii in perioada de lehuzie exista constatarea frecventa a asa‑numitor „sudden unexpected death”, respectiv „sudden infant death syndrome” (SIDS), adica brusca si neasteptata moarte a copilului, care survine in primul an de viata a acestuia.

Sintetizand cele de mai sus, putem spune:

Alaturi de argumentele impotriva sterilizarii in timpul lehuziei, rata mult prea ridicata a complicatiilor dupa sterilizarea tubara constituie un argument impotriva optiunii pentru aceasta interventie. Pe langa toate acestea, cresterea de doua‑trei ori in numai zece ani a repercusiunilor psihice ale interventiei arata ca nu ne este permis sa neglijam nici acest aspect al problemei.

In afara de aceasta, observam in ultimul timp o crestere a cererilor de refertilizare (procesul invers sterilizarii). Cea mai cautata este metoda coagularii (caile ovariene/trompele uterine sunt sudate in trei locuri situate alaturat). Dar cota de succese in refertilizare este inca foarte nesatisfacatoare.

Este insa demn de semnalat ca in anii 1986‑1987 ginecologii americani si‑au afirmat deschis consensul de a aplica pe viitor deosebit de restrictiv sterilizarea tubara.

5. Efectul depresiv asupra ovulatiei si cel de avort timpuriu exercitat de Pilula Anti‑Baby

5.1. Preistoria

In SUA, in anul 1943, chimistul Russel E. Marker este primul savant care reuseste sa produca progesteron pur dintr‑un extract de radacini de jam mexican salbatic. In 1951, o echipa condusa de George Rosenkranz si Carl Djerassi obtine din acelasi material de baza primul progestagen eficace pe cale orala, denumit Norethisteron.

In acelasi an, activista feminista Margaret Sanger, cu ocazia unei vizite in SUA, i‑a cerut lui Gregory Pincus, fiziologul principal de la Worcester Foundation, sa elaboreze noi metode de prevenire a sarcinii. Mijlocul trebuia sa fie „nedaunator, absolut sigur, simplu si practic, universal valabil si estetic”. Cinci ani mai tarziu, in 1956, Pincus, impreuna cu ginecologii John Rock si Celseo Garcia puteau deja sa anunte in revista „Science” primele incercari reusite de evitare a sarcinii cu o pilula combinata continand estrogen si progestagen

Rezultatele au fost verificate cu o serie de teste pe parcursul a trei ani in mahalalele din San Juan, Puerto Rico, pe un grup de 1308 femei care s‑au oferit voluntar. Pincus realizase prima pilula Anti‑Baby pentru evitarea sarcinii. Enovid‑10 se chema preparatul care, pe data de 18 august 1960, a fost pus in vanzare si care promitea femeilor absoluta siguranta impotriva unei sarcini nedorite. El continea o combinatie intre hormonul sexual feminin estrogen si progestagen, cu o doza de 85 micrograme estrogen.

De la bun inceput, savantii si medicii au fost unanimi in a considera ca acest nou medicament nu trebuie sa fie comercializat decat sub control medical strict. Pe atunci, se recomanda ca pilula sa nu fie administrata mai mult de doi ani consecutivi.

Desi doza era mult prea ridicata, totusi era insotita de reclama dibace care lauda calitatile de absoluta siguranta si de buna tolerabilitate si sustinea ca produsul nu este vatamator, pilula Anti‑Baby si‑a inceput mersul triumfal in jurul lumii, purtand valul care ascundea modul in care se realiza efectul scontat: luata fara grija si reflectie de catre femei, prescrisa de catre medici fara grija si reflectie suplimentara. A devenit mina de aur a vanzatorilor de pilule.

Deja in 1961, la un an dupa americani, patrundea pe piata „Anoviar”, prima pilula Anti‑Baby europeana.

Astazi, sunt 50, multe cu aceleasi substante in compozitie. Nu pot fi comparate in nici un caz cu cele din 1961. Continutul in hormoni, cu cele 85 micrograme de estrogen, era de circa 40 de ori mai mare decat cel din pilulele noilor generatii. Compozitia si dozajele au fost modificate si reduse in scopul diminuarii proportiilor efectelor secundare.

In SUA, tara de origine a pilulelor Anti‑Baby, s‑a produs un mare reflux de la mijlocul anilor '70, o miscare de retragere care se mentine si in prezent: vanzarile au scazut drastic, dupa ce comisia de supraveghere americana a avertizat impotriva unor grave efecte secundare ale pilulei cu hormoni. Numai cca. 1 din 13 din femeile intre 15 si 45 de ani din SUA mai iau pilula ca mijloc de reglare a sarcinii, adica un procent de numai 8%. Alta e situatia in Germania: aici 1/3 din femeile intre 15 si 45 de ani (deci 33% !) inghit regulat pilula. Pe tot globul, se apreciaza ca 60 pana la 80 de milioane de femei isi administreaza zilnic mijlocul de evitare a sarcinii. De pe la mijlocul anilor '70, numarul consumatoarelor de pilule a ramas aproximativ constant .

Preparatul hormonal „Pilula” este un preparat chimic, prin care se intervine intentionat in ciclul natural de reglare hormonala a corpului feminin, deconectandu‑l de la ritmul natural, cu efecte importante asupra intregului organism. Acest tip de produse chimice face parte din clasa steroizilor (de care apartin si preparatele cu cortizon), cu toate avantajele si dezavantajele lor.

Prin hormonii artificiali, pilula Anti‑Baby are efect asupra mai multor organe din corpul feminin, fie impiedicand sarcina, fie provocand avort timpuriu:

· asupra ovarelor, impiedicand eliberarea ovulelor (inhibitor al ovulatiei);

· asupra consistentei mucozitatii cervixului in colul uterin, ingrosand mucusul si astfel ingreuind sau chiar impiedicand inaintarea spermatozoizilor spre uter si trompele uterine;

· asupra tesutului mucoasei uterului, astfel incat implantarea vitala a ovulului fecundat in acest tesut nu mai poate avea loc si ovulul fecundat moare (inhibarea implantarii, deci efect de avort timpuriu);

· asupra trompelor uterine, in sensul ca ovulul fecundat este transportat atat de lent, incat nu mai ajunge la timp la implantarea salvatoare si piere (factorul tubar, tot efect de avort timpuriu).

Se discuta deja despre o corelatie cauzala intre scaderea artificiala a vitezei de transport a ovulului fecundat in trompele uterine (ceea ce determina epuizarea rezervei proprii de materii nutritive) si cresterea numarului de sarcini extrauterine (in trompele uterine). Ovulul fecundat, care si‑a epuizat rezerva de hrana inainte de a ajunge la implantarea in tesutul uterin, face o ultima incercare de supravietuire prin implantarea in tub.

Fara indoiala ca revolutia in prevenirea sarcinii (numita contraceptie) o datoram „inhibitorilor de ovulatie”. De fapt, aceasta formula verbala este un fals, pentru ca, asa cum am vazut mai sus, efectele pilulei Anti‑Baby nu se limiteaza la inhibarea ovulatiei si la modificarea mucoasei colului uterin, ci poate actiona si in sensul avortului timpuriu. Dar avand in vedere ca in literatura de specialitate a intrat in uz formula inhibitori de ovulatie (prescurtat IO), acest termen va fi folosit si de noi, in continuare.

Asadar, in cele ce urmeaza, formula inhibitori de ovulatie va fi folosita nu doar in sensul de impiedicare a ovulatiei, ci si in acela de avort timpuriu.

5.2. Efectul de inhibare a eliberarii ovulului

Inhibarea ovulatiei

Intentia initiala a inventatorilor pilulei era inhibarea ovulatiei prin imitarea procesului ciclic cu componente de estrogen si progesteron in doza ridicata. Tipurile de pilula produse la inceput corespundeau acestui model intr‑o mai mare masura prin continutul enorm de mare de estrogen si progesteron.

Efectele secundare obliga la micsorarea fractiunii de hormoni

Din cauza ratei inalte de efecte secundare obiective si subiective, fapt curand constatat, procentul de hormoni a fost micsorat continuu. S‑a indicat drept ideala o limitare a dozei de inhibitori ai ovulatiei de 0,05 mg ethinylestradiol, in timp ce fractiunii de progesteron nu i se dadea prea mare atentie. S‑a descoperit apoi ca, la o scadere in continuare a fractiunii de estrogen pana la 0,035‑0,030 mg ethinylestradiol, este absolut necesara asocierea in inhibitor si a unui progestagen nou produs, de exemplu desogestrelul. De altfel, este clar ca potentialul in progestagen trebuie sa fie corespunzator de ridicat. In ultimul timp, se vorbeste despre „doza de inhibare a ovulatiei”.

7‑10% ovulatii care strapung bariera

Scaderea numarului de hormoni a condus la o crestere a numarului de ovulatii care nu au putut fi impiedicate. Deja in anii '60 erau 7% cazuri, apoi 7‑10%. Dovada ovulatiilor penetrante la doze scazute de hormoni a fost facuta atat histologic, cat si pe cale chimica, in laborator. Astfel, Kurt S. Ludwig, in 1983 , relateaza asupra unor cercetari histologice asupra ovarelor aflate sub influenta inhibitorilor de ovulatie. El a gasit foliculi aproape gata de migrare in primele doua cicluri. Deja in 1985 el putea sa dovedeasca prezenta de corpora lutea in cursul primelor doua si, partial, in cursul celui de‑al doilea ciclu. Dar pe vremea aceea erau in uz doar inhibitori cu dozaje mari, astfel incat putem deduce ca in cazul preparatelor cu dozaje joase, ovulatia survine mult mai frecvent.

Un studiu din Olanda arata ca 30% din mostrele de foliculi erau de 18 mm sau mai mult, ceea ce corespunde unei marimi preovulatorii in stratul exterior. La aproape 60% din cazurile cercetate apareau cresteri foliculare. La 4% din cazuri s‑a presupus existenta unei ovulatii la doza de 0,03‑0,04 mg ethinylestradiol si diferite doze de progesteron. Corespunzator, s‑au furnizat si cote de esec. De exemplu:

‑ La preparatele trei faze – 1,87%

‑ La preparatele doua faze – 3,7%

‑ Minipilula – 13,7%

Pentru minipilula, Ludwig a gasit in mod regulat corpora lutea recente.

La preparatele‑trei‑faze nu se da ca sigura inhibarea ovulatiei. In unele conditii este posibil sa se produca in medie o ovulatie la fiecare 4 luni.

Dupa d‑na prof. Marianne Mall‑Häfeli, Basel, 1983 , in cazul preparatelor cu doze scazute de estrogeni si o doza de progestagen de tarie medie sau joasa, se constata in timpul tratamentului o situatie favorabila ovarului cistic: astfel, se pot observa in timpul administrarii de IO foliculi de curand deplasati, corpora lutea si implantari luteice. Determinari ale progesteronului pot dovedi prezenta ovulatiilor. Astfel de „tipuri de reactie” se pot explica prin cresterea initiala si apoi scaderea concentratiei de estrogen determinata de pilule tocmai in mijlocul ciclului de tratament. Aceasta poate actiona in sensul unei reactii‑inverse‑pozitive (feed‑back pozitiv), prin care se pot explica esecurile izolate semnalate (referirea se face la pilulele‑trei‑faze).

Pe langa aceasta, „combinatia cu Chlormadinon arata o putere de inhibare mai redusa decat la Diane. In consecinta, se constata cazuri de valori ale progesteronului mai ridicate in cursul tratamentului, respectiv la 3 din 29 de paciente. Explicatia acestei situatii ar fi ca in cazuri izolate se ajunge la ovulatie, formare de corpus‑luteum ”.

„Dar intrucat la cercetarea unor grupe mari de aplicare a Chlormadinonului nu s‑au observat produceri de sarcini, putem considera acest fapt drept o indicatie a efectelor legate de factori multipli ale inhibatorului de ovulatie. Chlormadinonul se comporta in doze mici similar cu progesteronul, adica mentine efectul inhibitor al estrogenului la nivelul hipofizar”. In felul acesta, Mall‑Häfeli indica actiunea de inhibitie a implantarii ovulului exercitata de pilula.

Dupa d‑na N. Van de Vange , intr‑un referat din iunie 1986, in tratamentul cu micropilula apar 4,2% cazuri de ovulatii ciclice si corpora lutea. In afara de acestea, ea mai scrie urmatoarele: „Pe baza cercetarilor intreprinse se poate concluziona ca siguranta contraceptiva a micropilulelor nu se sprijina pe inhibarea ovulatiei”.

5.3. Efectul de ucidere a ovulului fecundat

Impiedicarea implantarii

Impiedicarea implantarii se bazeaza pe modificarile secretorii ale endometrului si pe schimbarile regresive ale acestuia, in sensul secretiei insuficiente, transformari provocate de IO. Schimbarile regresive devin tot mai severe odata cu marirea duratei de administrare a „inhibitorului”. La tratamentul cu preparatele in combinatie se observa aproape totdeauna asa numita „secretie incremenita”, in care glandele sunt ingustate si in stare de nefunctionare, cu un aspect aproape de atrofie, iar stroma arata o reactie pseudodeciduala. Dupa administrarea constanta de preparate combinate de‑a lungul a mai multor ani stroma este de obicei a‑functionala si fibroasa. Femeile reactioneaza diferit la o administrare de lunga durata de preparate secventiale si pe trepte; in unele cazuri, si dupa multe luni de tratament, pot ramane semne de activitate secretorie a glandelor, dar in alte cazuri, dupa scurt timp deja, ele isi pierd capacitatea functionala cu o preponderenta reactie de stroma.

Diversi autori indica in literatura de specialitate efectul de impiedicare a implantarii ovulului exercitat de pilula:

· Mutscheler, de exemplu, scrie in al sau „Manual de farmacologie”: „Anticonceptionalele orale, chiar daca se mai produce ovulatia, impiedica totusi implantarea ovulului (intrucat inceteaza activitatea normala a endometrului)”.

· De asemenea Häussler : Directorul celei de‑a doua clinici universitare de ginecologie din München, prof. dr. R. Fikentscher afirma in referatul sau…ca la asa numitii inhibitori ai ovulatiei efectul de impiedicare a ovulatiei nu se realizeaza intotdeauna si in circa 7% din cazuri au loc ovulatii (Goldzieher, si Gual). Dar inca de atunci, din 10 decembrie 1967, prof. Fikentscher mergea cu rationamentul mai departe: „Nu este potrivit sa se considere tratamentul medical hormonal drept un inhibitor al ovulatiei, ci drept o potentiala impiedicare a implantarii”.

· Reprezentantii unei mari firme producatoare de hormoni admiteau deja in cadrul unui simpozion medical din 1967 ca la administrarea de inhibitori ai ovulatiei au loc pana la 67% emiteri de ovule si ca este deci posibila fecundarea, dar in continuarea procesului va fi, de regula, impiedicata implantarea ovulului fertilizat in uter.

· In acelasi sens, s‑a pronuntat si Haller, din Göttingen : „Folosirea termenului de substante care impiedica ovulatia pentru preparatele aflate in comert poate fi contestata in ceea ce priveste rigurozitatea ei”.

· Beller, Münster, 1979/80 : „Efectul abortiv al pilulei ‑ pilula si IUD = abortive timpurii”.

· In acelasi sens si Centrala Federala pentru Cercetare in Domeniul Sanatatii din Köln : „Inhibitor al ovulatiei care impiedica implantarea”.

· Taubert si Kuhl, in cartea lor „Contraceptie cu hormoni” (1980) : „Efectul de impiedicare a implantarii al aproape tuturor pilulelor”.

· Este de asemenea interesant ca in SUA, la Congresul „Federatiei Nationale a Avortului” (NAF ‑ National Abortion Federation) din 1985 , cu ocazia discutiilor asupra planificarii familiei s‑a ajuns la urmatoarea formula acceptata de Congres: „Nu va faceti iluzii. Pilula si spirala sunt abortive”.

5.5. Un alt efect ucigator al pilulei cu hormoni artificiali:

Factorul tubar sau transportul incetinit al ovulului fecundat in trompele uterine

Vom prezenta aici teoria conform careia motilitatea tubului este tulburata de anticonceptionalele hormonale si drept urmare este incetinit transportul embrionului.

In aceasta privinta, d‑na prof. dr. Mall‑Häfeli, Basel: „Actiunea pilulei este multifactoriala ‑ transportul tubar incetinit, el singur, conduce la imbatranirea ovulului si la impiedicarea dezvoltarii unui embrion viabil, asa cum am putut constata si la fertilizarile in vitro”. Adica, datorita faptului ca embrionul are de suportat un transport prea lent prin trompele uterine, el sufera anumite vatamari si in momentul cand ar trebui sa realizeze implantarea nu mai are capacitate vitala si moare. Efectiv „se usuca” pentru ca nu ajunge la timp la implantarea care i‑ar salva viata oferindu‑i substantele hranitoare necesare dezvoltarii.

De asemenea si din Schering ‑ Information : „Estrogenii si progestagenii influenteaza mobilitatea tubelor si astfel transportul ovulului, incat ovulul nu mai ajunge in timp util la endometriu pentru a gasi conditii favorabile implantarii. In afara de aceasta, se modifica si compozitia secretiilor tubului si, drept urmare, maturizarea ovulului.”


Informatii manipulate despre efectul de avort timpuriu al pilulei cu hormoni si al spiralei.

O definitie a omului, cu efect nimicitor.


S‑a cautat ani de zile sa se ascunda efectul de avort timpuriu al pilulei si al spiralei, stiindu‑se foarte bine ca o divulgare prompta a acestui fapt ar fi determinat multe femei sa se abtina de la folosirea pilulei.

Aceasta tactica face parte din arsenalul managementului si este sintetizata in formula „Verbal engineering precedes social engineering” (Manipularea prin limbaj ‑ manipulare a societatii).

Urmatorul exemplu ne arata aceasta foarte limpede: Un grup de ginecologi din mai multe tari intruniti in cursul anilor '60 „fixa” drept „inceput” al vietii omului implantarea, deci si definirea inceputului starii de sarcina incepand cu acest moment. In acest fel, primele 14 zile dupa fecundare raman fara nici o aparare. Pe vremea aceea, aceasta doctrina era importanta pentru modul de actiune abortiv al spiralei care era deja binecunoscut grupului respectiv. Aceasta priveste si inhibitori de ovulatie, al caror efect abortiv timpuriu il cunosc desigur si ei.

Dar si pentru fertilizarea‑in‑vitro/transferul‑de‑embion este aceasta granita a celor 14 zile de foarte mare importanta. Intr‑adevar, fertilizarea‑in‑vitro/transferul‑de‑embion lucreaza direct cu embrioni ca materie prima si in unele tari in acest interval de timp este permisa utilizarea embrionului in scopuri de cercetare. Iata de unde rezulta „largimea de orizont” a deciziei grupului.

Devine vizibila aici o foarte bine inchegata ideologie a valorii si non‑valorii pe care sociologa Gerlinda Smauz a sintetizat‑o, intr‑un text din 1983, in felul urmator:

„Cand trebuie ucisi oameni, li se atribuie mai intai prin definitie un statut inferior, non‑uman. Este si cazul fetusului: pentru a‑l putea ucide legal in trupul mamei, se decide ca nu i se vor recunoaste nici un fel de calitati specifice omului.” Ideea se aplica, desigur, si pentru oul omenesc fecundat pana la realizarea completa a implantarii, datorita faptului ca inceputul vietii omului s‑a hotarat, din motive pur utilitariste, sa fie considerat la sfarsitul implantarii. Intocmai cum remarca Gerlinda Smauz: pentru a cobori pragul care opreste uciderea celui nenascut, i s‑a atribuit un statut inferior, non‑uman, motivat de dimensiunile microscopice ale oului omenesc fecundat.

Atat in sperma barbatului cat si in celula‑ou a femeii se gasesc acele gene corporale si spirituale din care, prin unirea lor, rezulta oameni nou formati. Viata lor proprie are o durata limitata in timp. Numai prin unirea lor apare o viata noua. Stiinta biologica, in cercetarile ei, considera ca aceasta noua viata incepe odata cu fecundarea.

Informatie manipulata asupra cotei reale de esecuri ale pilulei

Avand in vedere datele expuse mai sus, siguranta pilulei moderne nu mai poate fi garantata. „Proverbiala” ei siguranta se clatina. Guttmacher‑Institut din New York a apreciat in 1989 ca procentul de esecuri ale pilulei este in prezent de 6%. Cei ce refuza pilula dovedesc acest fapt si noi cunoastem situatia din practica de zi cu zi. Siguranta in folosirea pilulei nu mai corespunde datelor oficiale, desi industria farmaceutica persista sa conteste aceasta realitate.

Cota ridicata de esecuri in cazul persoanelor tinere

Toate acestea devin o problema tot mai importanta pentru cei tineri. Pentru acestia cota de esecuri este minimum de doua ori mai mare decat pentru cei mai in varsta.

Ne speriem cand aflam ca in SUA la fiecare 30 de secunde o fata tanara (sub 20 de ani) este insarcinata. „Mai mult de o treime din cazurile de inceput de sarcina din SUA sunt la femei tinere, sub 19 ani. Este procentul cel mai ridicat din toata lumea.”

Dar mai noua este informatia ca in 18% dintr‑un numar de 51 cazuri de graviditate la tinere s‑au folosit inhibitori de ovulatie. Revista Selecta scrie despre protectia impotriva graviditatii la adolescenti: „Libertinajul sexual, inlesnit de pilula, pune o problema foarte mare celor tineri, neexperimentati in contraceptie: tot mai multe adolescente ajung gravide fara sa o doreasca, iar numarul de avorturi creste. Trebuie sa se insuseasca noi forme de evitare a sarcinii si sa se inventeze anticonceptionale de efect.” Si aici, iarasi, nerecunoasterea sau nesocotirea adevaratelor cauze ale raului.

III. EFECTE SECUNDARE ALE PILULEI ANTI‑BABY

De la inceputul anilor '60, de cand au fost scosi pe piata „inhibitorii de ovulatie”, s‑au adunat mii de publicatii despre efectele secundare ale pilulei. Pana de curand opinia publica cunostea foarte putin, dar in ultimul timp patrund tot mai multe stiri si in mediile de informare pentru publicului larg. Pana in 1970 aparusera deja 600 de lucrari stiintifice despre efectele colaterale, insa studentii de la medicina nu auzeau aproape nimic despre ele. Dar si in prezent, studentii medicinisti nu afla mai nimic despre aceste efecte secundare.

Pana in anul 1981, circa 50 de milioane de femei din lumea intreaga foloseau „inhibitorii de ovulatie” ca mijloc de evitare a sarcinii. Citam din C.Y. Genton : „O atat de larga raspandire a anticonceptionalelor hormonale orale pun pe medic intr‑o situatie neobisnuita. Pentru prima data sunt tratati oameni tineri, sanatosi, ani de‑a randul, cu medicamente cu efect puternic, fara sa existe elemente care sa indice acest tratament, o boala oarecare de exemplu. Intentia de a realiza prin acest tratament medicamentos o planificare familiala optima este acceptabila pentru medic daca acest scop se poate atinge in conditii de risc practic nul pentru individ. Dar este asa in realitate?” Nu se puteau formula mai bine, din punctul de vedere medical, exigentele fata de orice metoda de planificare familiala.

Deja spre sfarsitul anilor '60, Barbara Seamon, din S.U.A, publica un best‑seller, „The Doctors' Case Against the Pill”, in care se descriu aproape toate efectele secundare mai importante pe baza unor anchete pe langa ginecologi americani de renume. Volumul editat in 1970, in limba germana, de Ullstein Verlag, sub titlul „Ärtzte contra Pille” („Doctori contra pilulei” ‑ in sens de acuzare ) a disparut extrem de rapid de pe piata germana.

Prezentare sintetica a efectelor secundare ce insotesc inhibitorii de ovulatie:

1. Efecte secundare cardiovasculare si cerebrovasculare

2. Favorizarea de infectii

a ) Sterilitate

b ) Urmari pentru starea de sarcina si pentru urmasi

3. Riscul de cancer

- Cervix (colul uterin), Corpus (tesutul mucoasei uterine), Ovarian, Mamar, Piele, Ficat

4. Tumori benigne

- Cervix, Ovar, Mamar, Ficat

5. Modificari stomacale si intestinale

6. Tulburari oculare

7. Malformatii (ale embrionului)

8. Tulburari psihice

9. Tulburari ale sexualitatii

1. Efecte secundare cardiovasculare si cerebrovasculare (infarct cardiac, imbolnaviri ale sistemului circulator, hemoragii cerebrale)

Royal College din Anglia publica in 1977 in revista The Lancet rezultatele unui studiu retrospectiv, iar in 1981 ale unui studiu prospectiv efectuat asupra a circa 200.000 mii ani‑femeie. Concluzia era ca se constata o rata cu 40% mai ridicata de decese prin efectele secundare cardio si cerebrovasculare, mai ales infarct cardiac si hemoragii cerebrale, in cazul celor ce folosesc inhibitori de ovulatie fata de ce nu ii folosesc. Prin cel de‑al doilea studiu a cazut chiar si granita celor 5 ani de administrare a inhibitorilor de ovulatie, adica aceleasi modificari (patologice) pot sa apara nu numai la administrari de lunga durata, ci si dupa o administrare recenta, de scurta durata. S‑a putut constata si un risc de mortalitate crescut printr‑o imbolnavire a sistemului circulator cardiac la administrarea pilulei in paralel cu o crestere a numarului de nasteri.

Pilula si fumatoarele

Studiile arata, de asemenea, ca riscul administrarii inhibitorilor este clar mai mare odata cu cresterea in varsta si la fumatoare. Sunt vizate in special femeile peste 35 de ani.

Rata de mortalitate suplimentara anuala:

· pentru femei intre 35‑44 ani: de 7 ori mai mare la fumatoare fata de nefumatoare

· la femei peste 45 de ani: de 5 ori mai mare la fumatoare fata de nefumatoare

Hemoragii cerebrale

Alte studii confirma aceste rezultate :
Riscul unei hemoragii cerebrale este la fumatoare de 5,7 ori mai mare decat la nefumatoare; la cele ce iau pilula si sunt nefumatoare e de 6,5 ori mai mare, iar la cele ce iau pilula si totodata fumeaza, de 22 ori mai mare. Chiar si dupa renuntarea la pilula, riscul relativ de hemoragie cerebrala ramane de 5,3, deci semnificativ, mai ridicat.
Tromboembolie
Dupa Porter si colab. (1982) exista o asociere semnificativa, reala intre administrarea de inhibitori de ovulatie si trombo‑embolia venoasa, cu o rata de risc de 8,3. Dimpotriva, nu s‑a putut stabili nici o legatura intre inhibitorii de ovulatie si apoplexie sau infarctul miocardic acut. Aceste rezultate imbunatatite au un rol retroactiv corector, pentru ca datele publicate anterior dadeau impresia ca administrarea pilulelor se putea face cu mai multa acuratete, excluzandu‑se riscurile pentru pacienti. Se putea ajunge la subestimarea riscurilor reale ale administrarii pilulei in ceea ce priveste hemoragiile cerebrale. Un studiu suedez nu a confirmat parerea ca trombozele venoase profunde ar surveni doar la doze mari de estrogen; ele apar si la doze mici.

In acest sens Schindler (1985) : „Aceasta reducere a ethinylestradiolului a promovat ideea ca si efectele secundare vor scadea remarcabil. Dar in 1980, Böttinger si colaboratorii au stabilit ca trecerea de la asa‑numitele anticonceptionale hormonale cu doza ridicata de estrogen la asa‑numitele anticonceptionale hormonale cu doza redusa de estrogen nu a condus la nici un fel de modificare semnificativa a efectelor secundare vasculare. Aceasta deschide problema efectelor secundare ale progestagenilor.”

Progestagenii nou creati au dat, intr‑adevar, rezultate chimice de laborator mult mai bune, dar, in practica, noi si colegii nostri am trait realitatea cazurilor de femei cu atac cerebral si paralizii. Deutsche Medizinische Wochenschrift publica in 1986 descrierea mai multor cazuri de inchidere acuta in zona circulatorie vertebrobazilara: din 6 femei 5 luasera pe o perioada lunga de timp anticonceptionale orale, iar 3 din ele erau, in plus, si fumatoare. Alte studii neaga insa o legatura intre inhibitorii de ovulatie si vatamari ale sistemului circulator, de exemplu cele ale lui Detering si K.

Micropilule: Femovan (Gynera)‑Minulet

S‑au anuntat de curand, intre 1987 si 1989, 13 trombo‑embolii in Germania si 8 in Anglia, fiecare cu cate un caz mortal, in situatii de administrare a celor mai noi micropilule (Femovan in Germania si Gynera in Elvetia). Suspiciunea cade asupra noului progestagen „Gestoden”. „Serviciul federal german al sanatatii publice considera ca obligatia sa sa emita un avertisment scris si sa arate riscul trombozelor venoase reprezentat de micropilula”. In acelasi sens si telegrama medicala din 1989: „Un caz de tromboembolie survine in medie la 700 ani‑femeie. Pornind de la ipoteza ca o femeie isi administreaza timp de 20 de ani (deci de la varsta de 15 ani la varsta de 35 de ani) Femovan sau Minulet, se poate calcula ca fiecare a 35‑a femeie poate fi atinsa de acest accident patologic. Accidentul vascular poate fi trecut neobservat, fara sa se manifeste ca tulburare vitala, adica tulburare a vederii, a auzului, dureri de cap etc. Dar pot interveni si complicatii tromboembolice grave sub forma unor embolii pulmonare, cardiace sau vatamari ale creierului, conducand la invaliditate sau deces. Asadar Femovan/Minulet sunt semnificativ mai greu suportate decat anticonceptionalele cu 50 g sau cu mai mult continut in estrogeni ‑ masurate dupa datele lui Vessey si colaboratorii din British Mededical Journal 292 (1986), 526, care se refereau la anticonceptionalele orale de tip mai vechi si descriu 20 cazuri la 32.000 ani‑femeie de observatii. Reteaua de informatii actuala a inregistrat pana acum 20 de anunturi de evenimente tromboembolice dupa Femovan/Minulet, in majoritate la tinere femei, cu varste intre 17 si 24 de ani.”

Dupa studii comparative efectuate de terti independenti timp de un an, Schering nu a reusit sa infirme concluziile grupului de lucru al profesorului Kuhe (Universitatea de Ginecologie Frankfurt): dupa o administrare indelungata de Femovan/Gynovin/Minulet nivelul de gestoden si ethinylestradiol cresc cumulativ.

Deja prize unice de Femovan produc la femei sanatoase nivele de progestagen de 4 ori mai mari decat pentru Marvelon, desi doza „este doar pe jumatate”. In ciclurile urmatoare de tratament valorile cresc si ele: „…Nivelul este atat de ridicat incat m‑am speriat si am interzis acest preparat propriei mele fiice”. Nu mai incape nici o indoiala ca steroizii moderni (nota red. — dintre ei fac parte si produsele cu cortizon), care sunt „atat de eficace” pe cale orala, au efect atat de puternic numai pentru ca „sunt atat de prost metabolizati ‑ altminteri am putea inghiti, totusi, progesteron” .

Cercetarile experimentale indica grave vatamari ireversibile ale hormonului de metabolizare P‑450 din sistemul enzimatic al ficatului, produse de progestagenul sintetic continut de Femovan/Gynovin/Minulet. Mai mult: „Anticonceptionalele continand gestoden puse acum la dispozitia publicului sunt supravegheate. La administrare individuala sau pe mai multe luni, ele conduc la nivele de hormoni excesiv de inalte, care nu sunt necesare pentru siguranta anticonceptionala. De acest fenomen sunt, probabil, legate o serie de efecte daunatoare ale pilulei, cum ar fi hipertensiune arteriala si risc de tromboembolie. Cine prescrie Femovan/Gynovin/Minulet trebuie sa aiba certitudinea ca tratamentul cu aceasta „micropilula” e de neinlocuit. Producatorii acestui preparat nu pot raspunde convingator la atat de intemeiatele dubii stiintifice ale momentului actual.”

Prof. dr. Alfred Hildebrandt, de la Serviciul german al sanatatii publice din Berlin, spune in 1990 intr‑un interviu ca WDR Köln a anuntat in revista T.V. „Monitor”, din 05.06.1990: „De prin 1987 avem circa 320 reclamatii din proprie initiativa pentru Femovan si un numar mai redus pentru Minulet. Din aceste 320 recamatii circa 210 le consideram grave: periculos pentru viata, efecte ireversibile, urmari tardive, si ajutor medical spitalizat sau la domiciliu.” Dupa acest anunt T.V., medicii din serviciul federal au anuntat si ei 6 cazuri de deces in legatura cu Femovan. La intrebarea de ce serviciul federal nu a scos de pe piata produsele Femovan si Minulet, prof. dr. Alfred Hildebrandt raspunde: Nu este vorba de efecte secundare calitativ noi (!).

„Aceste efecte secundare sunt clar descrise in lista de avertismente. Si medicul si pacientul sunt in cunostinta de cauza.” „ Pentru a stabili daca aceste medicamente, asa‑zis noi, deci o generatie mai putin periculoasa, au totusi un potential de efecte secundare mai ridicat decat precedentele”, Serviciul federal ar trebui „sa cunoasca, in primul rand, frecventa acestor efecte.” Pentru o interzicere stadiul cunostintelor nu este suficient, dupa cum spune prof. dr. A. Hildebrandt: „Nu putem hotari interdictia in momentul actual bazandu‑ne pe instrumentul reprezentat de anunturi spontane”. Adica: reclamarea a 6 morti si a 320 relativ grav bolnavi, in legatura cu micropilulele , nu este suficient ca Serviciul federal sa emita un ordin de interzicere.

Micropilula Marvelon

Si o alta micropilula, Marvelon‑ul, a produs in Anglia, intre 1982 si 1988, 25 episoade trombo‑embolice, din care 6 cu rezultat fatal, iar in Germania, din 1981 in 1988, 15 cazuri, din care 2 fatale. In Elvetia 5 cazuri, dar nici unul terminat prin deces. Interesante sunt aici incercarile de aparare facute de producatorii pilulelor, care au intreprins eforturi disperate sa faca iar „curata” pilula. Macar un lucru sigur putem totusi spune: Serviciul federal nu a emis neintemeiat avertismentul, dupa cum o demonstreaza si relatarile citate din mijloacele de informare medicala.

Avertismente impotriva pilulei in Austria

Serviciul cancelariei federale austriece (Sectiunea VI/Sanatatea publica), in septembrie 1990, prin Österreichischen Ärztzeitung, organul camerei medicilor austrieci, atragea in mod oficial atentia medicilor ca in strainatate se semnaleaza cazuri de complicatii serioase cu „anticonceptionalele orale cu dozaj redus”.

Oberösterreichische Nachrichten din 20.9.1990 relata: „Femeile care iau aceasta pilula anti‑baby cu extrem de putini hormoni par sa aiba un risc de tromboze sau embolii mai ridicat decat cele ce iau alte pilule. Aceste noi pilule cu putin estrogen si progestagen au fost considerate de multi medici drept un mare progres din cauza sperantei ca ar prezenta un risc mai redus de tromboze si embolii si au fost prescrise cu zel in ultimii trei ani.

2. Favorizarea infectiilor

Aceasta problema este si ea controversata in literatura. Exista chiar lucrari care constata un risc redus de boli inflamatorii pelviene (Pelvic Inflamatory Disease: PID) sub tratament cu pilule.

In 1987, Aral si colab. au putut stabili ca probleme de fertilitate apar mai frecvent intre pacientele care iau inhibitori de ovulatie. Cele ce iau pilule si au probleme PID, prezinta mult mai des probleme de feritilitate decat cele ce folosesc IUD si au si o infectie. Aceste descoperiri au surprins, dar concordau cu ipoteza ca inhibitorii de ovulatie sunt asociati cu infectii chlamydice pe suprafete restranse , infectii care sunt mai greu de constatat, de diagnosticat si de tratat, decat, de exemplu, infectiile cu gonococi. Acest fapt e confirmat si de lucrarile lui Louv si colab. din februarie 1989 , care au putut arata ca rata de infectii cu chlamyde si gonococi la grupa inhibitori de ovulatie e cu 70% mai mare decat la femeile care nu au luat deloc inhibitori.

Sterilitate

Dupa Hoc (1986) „salpingitis este cauza cea mai frecventa a sterilitatii provocate de infectii la femei. Dupa studii suedeze, un singur atac poate cobori deja cu 20% fertilitatea. In SUA, anual circa 100.000 tinere femei ajung sterile in urma unei astfel de infectii”.

Washington si colab. au stabilit in 1985 ca 10% din americancele in varsta de 15‑19 ani sunt deja sterpe in urma infectiei chlamydice. Dar ei nu spun nimic referitor la cele ce iau inhibitori de ovulatie in acest context. Putem insa presupune ca mare parte din acele tinere au inghitit in mod regulat pilule.

Legatura fara echivoc intre sarcina extrauterina pe trompele uterine si infectia chlamydica

Un grup francez condus de Diquelou a putut dovedi de curand ca exista o legatura directa intre graviditatea tubara si infectia chlamydica. In cazurile de indiciu pozitiv chlamydic in cervix erau pozitive si trompele uterine. Acest grup de cercetatori considera deci, ca si Louv, ca infectiile chlamydice se dezvolta subacut si de aceea adesea abia de pot fi diagnosticate. Din aceasta cauza, rata de circa 70% infectii chlamydice printre cele ce folosesc inhibitorii de ovulatie capata o semnificatie imensa si plina de consecinte. Diquelon si colab. considera ca spermatozoizii devin posibili purtatori ai chlamydiei si vehiculeaza infectia la embrion.

Rata crescuta de nasteri premature

O alta urmare a infectiilor pe traiectul genital al femeii este o neindoielnica rata crescuta de nasteri premature, conditionata de o amnionitis. Toth M. si colab. (1988) au gasit o legatura intre amnionitis si infectia cavitatii uterine preexistenta sarcinii, ca factor ce predispune la nastere prematura. Aceasta constatare era in legatura cu spirala, dar si independent de ea. In plus, nou nascutul poate suferi de pneumonie grava (mergand pana la pericolul mortal) in urma contractarii unei infectii chlamydice in timpul nasterii.

Sinteza si concluzie:

Asa cum am vazut, la un procent foarte ridicat din femeile care iau pilula apare o astfel de infectie si astfel se inchide acest cerc devastator. Sigur este un lucru: Aceste infectii sunt urmarea libertinajului sexual care, o repetam mereu, a devenit posibil abia prin practica anticonceptionala moderna.

Inmultirea infectiilor legate de folosirea pilulei are ca rezultat, pe de o parte, cresterea sterilitatii, iar pe de alta, sporirea sarcinilor tubare si cu aceasta o rata crescuta de nasteri premature, impreuna cu toate posibilele vatamari si maladii, cum ar fi: tulburari respiratorii, hemoragii cerebrale, pneumonii ale nou‑nascutului care ii pun in primejdie viata.

Pilula si SIDA

Este plina de interes teza emisa de curand in SUA ca raspandirea larga a sindromului imunodeficientei umane dobandit (SIDA) se afla in legatura si cu inhibitorii de ovulatie, independent chiar si de practicile sexuale. Dar intrucat la inhibitorii de ovulatie este vorba de hormoni steroidici similari cortizonului, putem deduce ca acestia slabesc apararea imunitara inlesnind nu numai raspandirea infectiilor chlamydice si a altor infectii, ci ofera teren favorabil si pentru SIDA. Se va supune de asemenea cercetarii si ipoteza ca mutatii ale unor virusi inofensivi ar putea duce la periculoase forme HIV, de exemplu in urma modificarii mediului vaginal prin inhibitorii de ovulatie.

3. Riscul de cancer

Carcinomul cervixului: cancerul colului uterin

Numeroase lucrari indica o relatie intre inhibitorii de ovulatie si aparitia carcinomului de cervix.. Usoare modificari benigne apar retroactiv dupa intreruperea tratamentului cu pilula, iar cele mai pronuntate evolueaza spre un carcinom la 2‑3 ani dupa administrarea pilulei. Se poate constata o legatura a fenomenului cu durata tratamentului si taria pilulelor. Este important de semnalat ca fumatul a peste 20 de tigari pe zi sporeste in mod semnificativ (de 3‑4 ori) riscul de carcinom de cervix. Pentru dysplasia severa este raspunzator si alcoolul in cantitati mari.

In prezent, stim ca: Un carcinom de cervix se dezvolta cu atat mai timpuriu cu cat a avut loc mai devreme primul contact sexual, cu cat a fost mai murdar primul partener si cu cat are loc mai frecvent un schimb de partener.

Carcinom corporal: cancerul tesutului mucoasei uterine

Preparatele in combinatie cu dozaj mare ofera o protectie impotriva carcinomului corporal. Aceasta mai ales la femeile nulipare. Administrarea preparatelor secventiale si a tuturor celorlalti inhibitori de ovulatie mareste riscul de aparitie a carcinomului endometrului.

Intrucat in prezent preparatele cu dozaj ridicat abia de mai sunt oferite din cauza efectelor secundare cardiovasculare, efectul lor de protectie fata de acest tip de carcinom nu mai prezinta importanta.

Carcinomul ovarian: cancerul ovarului

Weis si colab. au aratat in 1981 ca administrarea de inhibitori de ovulatie timp de 4 ani sau mai mult are un efect de protectie impotriva dezvoltarii carcinomului ovarian.

Rosenberg si colab. au aratat in 1982 ca riscul de aparitie a cancerului ovarian scade proportional cu durata administrarii inhibitorului de ovulatie. Acest efect de protectie pare sa se mentina circa 10 ani dupa incetarea tratamentului cu inhibitori de ovulatie. Dar acest efect nu a putut fi stabilit cu o semnificatie statistica suficienta. Un studiu al Center for Disease Control din 1983 arata ca riscul de carcinom ovarian scade odata cu cresterea duratei de administrare a IO si ramane coborat mult timp dupa incetarea tratamentului. Autorii apreciaza ca mai mult de 1700 de cazuri de carcinom ovarian au fost impiedicate anual in SUA prin administrarea de inhibitori de ovulatie.

Dupa T. Rabe si B. Runnerbaum (1986), efectul favorabil al pilulei combinatorii, in sensul impiedicarii carcinoamelor de ovar si endometru, se bazeaza pe preparatele combinatorii cu doze mari, 50 g si mai mult, de ethinylestradiol avute in cazurile studiate de diversi autori. Este foarte posibil ca in folosirea micropilulelor efectul de protectie respectiv sa scada. Trebuie asteptate rezultatele unor studii pe scara mai larga.

Carcinomul mamar: cancerul sanului

Si aceasta problema este foarte controversata. Multe valuri au provocat lucrarile lui Pike si colab. (1981) si ale lui Pike (1983) , dupa care riscul de cancer de san este mai mult decat dublu la folosirea pilulei inainte de prima sarcina dusa la capat. Riscul este sporit si daca s‑a inceput tratamentul cu pilula inainte de varsta de 23‑25 ani. Proportional cu cresterea duratei de administrare creste semnificativ si riscul relativ. Exista chiar o dependenta de continutul de progestagen, si anume un continut mai ridicat de progestagen ridica si riscul. Insa riscul relativ scade dupa o sarcina purtata; dar rezultatele statistice nu sunt suficient de semnificative in acest sens. Alte studii, publicate in 1983, 1985 si 1986 se pronunta impotriva unei legaturi intre tratamentul cu inhibitori de ovulatie si carcinomul mamar, in timp ce, pe de alta parte, Meirik si colab. constata un risc dublu dupa 12 ani de administrare a pilulei.

Recent, un grup din Boston , Manchester si Oxford a putut stabili aparitia carcinomului mamar prin IO.

Joyeux, Montpellier, vede o legatura directa intre inhibitorii de ovulatie si carcinomul mamar. Intrucat acest tip de carcinom poate aparea uneori abia dupa trecerea mai multor ani, multe dintre cercetarile care neaga o astfel de legatura nu sunt semnificative si nu sunt indreptatite sa dea verdicte, pentru ca s‑au intins pe o durata de timp prea redusa. El mai spune: „In China s‑a produs o revenire la metodele naturale pe de o parte pentru ca sterilizarea si pilula sunt prea scumpe si pe de alta parte pentru ca s‑a constat o crestere a numarului de cancere la san.” Si mai departe: „Cancerul de san nu se manifesta chiar din primul an urmator administrarii de hormoni, ci zece sau chiar mai multi ani mai tarziu. De aceea nu se constata aparitia sa. In perioada actuala asistam la o crestere exploziva a cazurilor de cancer ovarian si de san, dar in Europa nu se vorbeste deloc despre acest fapt, spre deosebire de SUA unde tratamentul cu pilula scade extraordinar de rapid.”

Cancerul pielii

Beral si colab. au constat in 1977 ca femeile care s‑au luat timp indelungat inhibitori de ovulatie prezinta rate mai inalte de melanoame maligne si alte carcinoame ale pielii, decat femeile care nu au luat niciodata pilula. Cresterea numarului de carcinoame se limiteaza la membrele inferioare.

Holly si colab. au cercetat in 1983 legatura intre melanoame superficiale si tratamentul cu pilula. Intre 61 femei cu SSM, cele ce luau pilula de 5 sau mai multi ani erau mai des atinse de carcinoame decat celelalte. La o administrare a pilulei de 5‑9‑10 ani sau mai mult riscul relativ era de 2,4‑3,6. La o administrare sub 4 ani, diferentele practic nu mai exista. Se publica in continuare lucrari cu concluzii contradictorii asupra legaturii inhibitori de ovulatie ‑ melanom.

Cancerul ficatului

Dupa Forman si colab. 1986 , administrarea de inhibitori de ovulatie creeaza un risc relativ sporit de 3,8 ori de aparitie a carcinomului celulelor hepatice. Iar o administrare de 8 sau mai multi ani creste riscul relativ la 20,1 ori.

Neuberger si colab. au putut arata in 1986 ca folosirea de scurta durata a inhibitorilor nu e legata de un risc crescut de aparitie a tumorilor, dar la 8 si peste 8 ani factorul de risc creste de 4,4 ori.

Keiser si Pfeiderer in Manualul lor de ginecologie: „Printre femeile cu carcinom al celulelor hepatice predominante sunt cele ce au luat anticonceptionale orale.”

4. Tumori benigne

Tumori benigne ale cervixului, ovarului, sanului si ficatului sunt descrise frecvent. Pentru cervix este cunoscut un caz de viraj in forme maligne, cum s‑a amintit mai sus. Pentru ovar s‑au observat in repetate randuri chisturi. Modificarile la sani au aspectul de mastopatii. La ficat e vorba de adenoame benigne, dar care pot fi mortale prin hemoragiile consecutive spargerii lor. Astfel, Baum si colab. au descris in 1973 pentru prima data aparitia tumorilor benigne de ficat. Pana in 1982 se inregistrau cca. 650 cazuri de tumori benigne de ficat in corelatie cu tratamentul cu inhibitori de ovulatie. Unul dintre autori propunea sa se renunte la inhibitorii de ovulatie ca mijloc de planificare familiala numai pe motivul acesta: hemoragiile mortale ale adenomului de ficat.

5. Modificari in aparatul digestiv

Braendli si Filippini ca si Ritschard si Filippini descriu suferintele stomacale si intestinale consecutive folosirii inhibitorilor de ovulatie. Formarea de pietre la vezica biliara este favorizata de IO. Kaiser si Pfleiderer: „Riscul de litiaza biliara este sporit in mod clar de 2 ori, in special de fractiunea de estrogen din preparatele secventiale sau combinatorii”.

Pot fi marite transaminazele si bilirubina, ajungandu‑se la intrerupe administrarea inhibitorilor de ovulatie datorita cresterii lor prea mari. „Nu trebuie sa ia anticonceptionale femeile care au avut icter de sarcina sau prurit de sarcina si nici cele ce prezinta defecte enzimatice hepatice, sindrom Dubin‑Johnson sau Rotor sau boli cronice ale ficatului”.

6. Tulburari oculare

· Neuritis nervi optici (inflamatia nervilor optici), Tromboza retiniana (picaturi de sange in tesutul ocular)

7. Malformatii

In „materialul de avort” al femeilor care au ramas insarcinate in timpul administrarii pilulei sau in primele 6 luni dupa administrare se pot constata:

· tulburari cromozomiale (triploidie si monosomie X) in 48% cazuri

· polipolidie (multiplicarea seriei cromozomiale peste numarul normal) in 30% din cazuri.

Aceste cifre sunt clar superioare celor de la femeile care au ramas insarcinate fara sa fi luat pilula (22%) si, respectiv, 5%. Fülgraff si Palm mentioneaza in al lor „Manual de Farmacoterapie‑Farmacologie clinica”, la capitolul „Situatii speciale in terapia medicala din perioada de sarcina si de menopauza” anumite efecte ale administrarii de anticonceptionale: aspect anormal exterior pentru sexul respectiv, anomalii in masa corporala a membrelor, inima, esofag, trahee si rinichi.

Pinto descria in 1986 rupturi (intreruperi) cromozomiale in limfocite corelat cu administrarea pilulei. Aceste constatari facute in vivo (pe viu) arata o crestere semnificativa de aberatii cromozomiale. Liu si Ding reuseau sa stabileasca in 1987 prin experiente pe animale aparitia de modificari cromozomiale la sarcinile timpurii in urma administrarii de inhibitori de ovulatie. Ei trag concluzia ca la om, in urma esecurilor pilulei, exista un potential efect mutationist ca pericol pentru fat.

Dovada rupturilor cromozomiale ne face sa presupunem cu indreptatire urmari teribile pentru generatiile urmatoare.

8. Tulburari psihice

Despre efectele pilulei, Peterson (1978) se pronunta astfel: „Inspaimantatoarea inrautatire a afectivitatii (stare sufleteasca si impulsivitate) si a relatiilor interumane la grupa celor ce folosesc pilula este produsa, fara indoiala, intr‑o buna masura de psihosindromul endocrin (M. Bleuer) provocat de actiunea hormonilor ...”. Pornind de la propria lor experienta, femeile spun urmatoarele: stare de spirit depresiva, mergand pana la depresiunea propriu‑zisa. De asemenea, ele remarca prin auto‑observatie modificari de personalitate bine marcate.

9. Tulburari in sexualitate

O mare parte din femei sufera ‑ si aceasta mai ales sub efectul noilor inhibitori de ovulatie ‑ de o scadere a libidoului pana la totala lui disparitie, ceea ce, pe de o parte, este un efect al tratamentului cu hormoni, iar pe de alta, rezultatul separarii sexualitatii de procreatie, reusita aproape perfect abia acum, prin pilula. Se stie ca este de ajuns posibilitatea sarcinii pentru a stimula in mod remarcabil libidoul. Dar daca se face apel la o metoda de a planifica familia, care transforma procrearea intr‑un proces controlat, cu timpul natura, subconstientul daca doriti, intoarce la un moment dat comutatorul automat, ceea ce se exprima in scaderea libidoului. S‑a constatat de altfel ca pana si o pierdere totala a libidoului a fost reversibila dupa un timp oarecare de la renuntarea la pilula.

Contraziceri in literatura de specialitate

Din cele de mai sus reiese cat de frecvent au aparut controverse in problematica legata de efectele secundare ale inhibitorilor de ovulatie. Este firesc ca aceasta situatie sa creeze confuzie pentru medici.

Fiecare material publicat impinge pe medic sa nu ia in serios efectele secundare descrise in alt material. Astfel, se creeaza mereu camp liber pentru cei ce doresc sa administreze pilula.

Exact acelasi efect il au acum explicatiile si lamuririle referitoare la SIDA. Pe de o parte, mediile de informare seamana panica, iar pe de alta, tot prin ele, cu stiri linistitoare, situatia se prezinta ca neprimejdioasa, ceea ce determina o neutralizare a comportamentului si evaluarii rationale.

Judecand logic, trebuie sa spunem cu toata siguranta ca ceva nu se potriveste in toate acestea. Nu pot fi ambele adevarate. Deci, suntem indreptatiti, din start, macar la un dubiu... Medicul trebuie sa urmeze principiul sau hipocratic, „Primum nil nocere”, deci prima linie de conduita este sa nu aduca vreo vatamare pacientului sau. El trebuie sa actioneze intotdeauna in primul rand ca medic, nu de pe subreda pozitie de asistent social.

Asadar, atat timp cat persista un dubiu asupra lipsei de nocivitate a „inhibitorilor de ovulatie”, el nu trebuie sa ii prescrie sau sa nu ii mai prescrie. H. Ludwig, Basel, spunea la Congresului anual al Soc. Elvetiene pentru Planificarea Familiei, 1985: „Ganditi‑va bine ca avem de‑a face cu tinere femei sanatoase si nu avem voie sa le imbolnavim”.

Aceasta este adevarat mai ales pentru inhibitorii de ovulatie, pentru ca in cazul lor in 99% din situatii nu exista nici un fel de necesitate medicala de a fi folositi. Se poate deci spune :

· Niciodata pana acum nu s‑a mai administrat un produs farmaceutic atat de puternic, cu atat de multe efecte necunoscute unor oameni sanatosi, fara ca sa existe necesitate din punct de vedere patologic

· Niciodata pana acum nu s‑a mai permis prezenta in comert a unui produs farmaceutic cu atat de multe si grave efecte secundare cunoscute ca inhibitorii de ovulatie

· Niciodata pana acum un produs farmaceutic nu a mai adus atatia bani industriei chimice. In SUA, pilula este desemnata drept „the biggest moneymaker of pharmaceutics”.

Joyeux a descris foarte sugestiv situatia: „Dar daca apar una sau doua publicatii stiintifice care arata pericolele acestea legate de pilula, atunci in mod sigur luna urmatoare se dau publicitatii luari de pozitie care sustin exact contrariul, pentru a neutraliza urmarile prea periculoase pentru industria farmaceutica”.


IV. BILANTUL CONTRACEPTIEI SI URMARILOR EI

Ce datoram contraceptiei din ultimii 30 de ani?

1. Contraceptia moderna a facut posibil un libertinaj al sexualitatii fara frane, in sensul rupturii dintre sexualitate si procreare. Sexualitatea a devenit bunul de consum numarul 1 si a gasit locul in afara comunitatii maritale in urma unei eliberari juridice a pornografiei impusa si intentionata politic. Consecinta directa a fost ca varsta primelor contacte sexuale la tineri a coborat drastic.

2. Avortul nu a putut fi indiguit prin contraceptie, frecventa lui a crescut tocmai in tarile cu mai mare acceptare a anticonceptionalelor. A devenit si este necesar ca mijloc de anulare a cazurilor de esec in folosirea anticonceptionalelor. Datorita faptului ca acceptarea inhibitorilor de ovulatie si a spiralei este relativ scazuta chiar si in tarile industriale, nici dupa 30 de ani nu se poate astepta o imbunatatire a situatiei, in sensul evitarii avortului prin anticonceptionale. Astfel incat deviza „mai bine sa previi decat sa avortezi” devine tot mai evident o minciuna.

3. Distrugerea fundamentelor morale ale lumii occidentale, mai ales ale tarilor crestine, datorita revolutiei sexuale si institutionalizarii avortului, mijlocul de planificare familiala cel mai des folosit in acest timp (conform OMS, circa 50 de milioane de avorturi pe an). Prin toate acestea s‑a realizat mai ales nimicirea moralei tinerilor.

4. Cresterea bolilor transmise pe cale sexuala (STD ‑ Sexual Transmitted Diseases) prin libertinajul sexual, mai ales a anexitelor. Urmarea acestei situatii este numarul sporit de sarcini tubare si sterilitatii de origine tubara. Astfel s‑a creat terenul pentru medicina de reproducere artificiala de tip IVF/ET si prin aceasta ruptura intre procreare si sexualitate. Demn de subliniat este faptul ca, printre altele, insasi medicina este cea care prin practica ei ofera acest substrat favorizant (intrucat administreaza medicatia anticonceptionala). Astfel se inchide un mare cerc vicios.

Extinderea SIDA ca cea mai pernicioasa forma de boala cu transmitere sexuala. Este posibil ca inhibitorii de ovulatie ca atare sa fi contribuit direct la extinderea SIDA: favorizarea mutatiilor virotice maligne, facilitarea producerii de infectii si favorizarea izbucnirii bolii datorita slabirii apararii imunitare consecutiva tratamentului cu steroizi.

5. Alte efecte secundare devastatoare din punct de vedere medical, printre altele si datorita IO si IUD (spirala).

6. Masive implozii demografice in tarile industriale care au devenit populatii muribunde. Ca urmare, masive imigratii de oameni din Lumea a treia pentru a se putea garanta standardul de viata al natiunilor industrializate. Odata cu aceasta pericolul de decadere si marginalizare mai ales a culturii crestine.

7. Nici un fel de limitare a cresterii demografice in lumea a treia, pentru ca acolo nu pot penetra nici inhibitorii de ovulatie, nici spirala, nici sterilizarea.

8. Intrucat contraceptia moderna datorita efectelor secundare si cotei de esecuri nu ofera satisfactie, se cauta metode de planificare familiala noi si mai bune („perfecte”). In prezent, acestea se prezinta sub forma RU 486 (progesteron antagonist) si Epostane (inhibitor al sintezei progesteronului), in combinatie cu prostagladina. Acestea permit avortul pe cale medicamentoasa si in faze inaintate ale sarcinii si pot inlocui in mare masura avortul chirurgical, in multe privinte o interventie incomoda sau impovaratoare.

In continuare, vaccinarea anti‑baby (Anti‑HCG‑inocular) care va aparea curand in calitate de adaos suplimentar, tot un mijloc de avort timpuriu. Cu aceasta, uciderea perfectionata a copiilor nenascuti isi continua drumul „tot mai triumfal” in societatea noastra, cu urmarea directa a unui veritabil holocaust al nenascutilor. Se poate spune ca marea tragedie a sfarsitului de veac este saracirea in vieti omenesti, care ar fi trebuit sa‑si faca mai tarziu datoria si au fost impiedicate de la aceasta.

In ciuda acestor catastrofale realitati, care este imposibil sa fi ramas ascunse (sau necunoscute) anumitor cercuri conducatoare, aceasta evolutie nu este stavilita. Dimpotriva, ea isi continua cu precizie si cu o acceleratie de necrezut cursa spre abis...

Personal, am convingerea ca, din faptele prezentate, orice om rational va trage concluzia ca invatatura Bisericii nu trebuie privita sau simtita ca o povara sau acuza sau chiar ca o sicana pentru oameni, ci servind binele lor. Ea indreptateste la o adanca incredere in calauzirea de catre Biserica.

Rezolvarea mai mult decat incalcitei situatii prezente nu poate consta in dezvoltarea unor anticonceptionale mai eficiente si mai sigure — chiar daca ar actiona prin impiedicare si nu abortiv —, ci prin ingradirea libertinajului sexual. Trebuie creata o noua intelegere a sexualitatii. In acest sens se exprima chiar si atat de liberal‑ganditorii editori de la Obstretical & Gynecological Survey :

„Parteneri multiplii ‑ promiscuitatea, daca permiteti sa ne exprimam asa ‑ nu este un fundament pentru o casnicie buna, monogamica. Caminele sparte fac din copiii nostri niste orfani”. (...) „Trebuie neaparat sa predicam evanghelia abstinentei premaritale. In calitatea noastra de medici avem datoria de a incerca macar sa ne educam pacientele. Inspaimantatoarea amenintare SIDA este un motiv foarte intemeiat sa o facem si ne ofera totodata un prilej foarte bun pentru discutia cu pacienta”.

Acesta este un apel insistent, sa ne straduim cu seriozitate si perseverenta sa reinstauram ordinea legislativa morala precedenta pierduta in prezent. Trebuie ca omul modern si mai ales tanarul sa fie adus in situatia de a fi din nou constient de sensul creator si misiunea sexualitatii. Trebuie sa invatam sa sesizam iarasi in toata profunzimea sa semnificatia cuvantului: „facut dupa chipul Sau”.


Sursa: http://www.provita-craiova.com/articol-anticonceptionale.php

Dr. Christa Todea-Gross

- AVORTUL HORMONAL (Anticonceptionale, Contraceptive, Vaccinuri - CO imunologica) si CHIMIC (avortul medicamentos, Mifepriston - RU 486, Prostaglandine, solutii saline etc). STERILETUL DIU (dispozitiv intrauterin) AVORTUL CHIMIC combinat cu cel MEDICAMENTOS

- AVORTUL SI CANCERUL MAMAR (CANCERUL DE SAN) - O LEGATURA CARE NU VA DISPAREA - Dr. Angela Lanfranchi, membru al Colegiului Medicilor Chirurgi din SUA

Film documentar: Pilula contraceptiva este ABORTIVA (AVORTIVA) - Contraceptive Pill Works As An ABORTIFACIENT

- Stiati ca... Pilulele, Steriletul, Prezervativul...

- IN NOI ESTE VIATA - LA VIE EST EN NOUS - Despre copilul nenascut de la conceptie pana la nastere si efectele secundare pre si post-avort, sindromul post-avort, marturiile femeilor care au avortat
- VIATA UMANA: PRIMA MINUNE. Dezvoltare embrionara de la fecundare la conceptie pana la nastere
- ULTRASUNETELE - O FEREASTRA SPRE INTERIOR (interiorul uterului, cum se dezvolta, cum se manifesta fatul, copilul nenascut)
- Prof. Dr. genetician Jérôme Lejeune: "Omul este om de la conceptie."

Alte resurse externe siteului despre contraceptie, avort, pro-alegere (pro-choise), pro-vita (pro-life), post-avort, sindromul post-avort, marturii, eutanasie, etc.:
- http://provita.org.ro/index.php?dir=2.Documentatie/1.Articole%20si%20studii/
- http://provita.org.ro/index.php?dir=2.Documentatie/&file=4.Cursuri.rar  

Brosura: Avortul si contraceptia http://www.avortulsicontraceptia.ro/arhiva/Brosura-Avortul-si-contraceptia-7-mai-2008.pdf

 

 Sus